web analytics

Vina ce ne-nvinuieste

“Performanţeleµ notabile marcate cu prilejul ultimei sesiuni de Bacalaureat din mioriticul plai au creat o vâlvã pe mãsurã şi o ocazie nesperatã pentru unii de a împroşca cu concluzii vehemente generaţia care a participat la examenul de sfârşit de liceu. Atât presa cât şi celelalte mijloace de informaţie au mustit zilele acestea de impresii şi categorisiri de tot felul, cei mai mulţi asumându-şi cu vervã postura de aruncãtor cu piatra în tinerii metaforic trecuţi prin foc şi parã. Vã dau un exemplu ilustrativ în acest sens, unul care personal m-a frãmântat şi dezamãgit deopotrivã, cules de pe platforma online Facebook şi care sunã cam aşa:

“Rezultatele de la bacalaureat 2012: De ce nu dã nimeni vina pe elevi?
Sunt o generaţie copy-paste, pur şi simplu nu pot sã gândeascã singuri, dupã 12 ani de şcoalã! Nimeni nu le-a spus de la obraz sã le fie ruşine! Ce au învãţat timp de 12 ani? Cum sã stea pe net şi sã se uite la filme? Cum sã scrie agramat şi cu prescurtãri numai de ei înţelese? Cum sã îşi butoneze telefoanele?!µ

Argumentul meu împotriva învinuirii unei generaţii este urmãtorul: ei cu lupta lor, noi cu a noastrã; sã nu pretindem, aşadar, cã le înţelegem eşecul, câtã vreme experienţa noastrã şcolãreascã a fost complet diferitã de cea a tinerilor de azi. Pentru a avea idee de resorturile pe care şi-au pus bazele educaţiei, trebuie sã ţinem cont de pluricontextul social, economic, familial, de schimbãrile cãrora au trebuit sã se adaptaze din mers, de modelele şi valorile ridicate la rampã în toţi aceşti ani în care principala lor activitate a fost aceea de a învãţa şi lua exemplu. La un simplu calcul, tinerii care mai ieri şi-au dat examenul de bacaleaureat s-au nãscut în jurul anului 1994, la puţin timp dupã ce pãrinţii lor se înfruptau cu poftã neostoitã din privilegiile democratice. Ani de maximã tranziţie, când rând pe rând românul şi-a bãgat cablu tv, şi-a schimbat mobilã şi a muşcat cât l-a ţinut maxilarul din mãrul pânã nu demult interzis. Aşadar, pãrinţii pofticioşi şi debusolaţi în faţa atâtor vitrine ticsite cu toate cele au proiectat, involuntar, un apetit similar propriilor copii, iar schimbãrile multiple i-au luat de-a valma pe toţi, lalolaltã, mari şi mici. Privatizãrile, pierderea locului de muncã, schimbarea mediului de muncã, a profesiei, munca pãrintelui în strãinãtate, tabloidizarea presei, toate acestea i-au afectat deopotrivã pe toţi, indiferent de vârstã. Cât despre controversatul curent muzical al manelelor… Nu l-a inventat generaţia care a picat BAC-ul, aceasta doar a crescut şi a evoluat pe fondul sonor al manelelor, ascultat de adulţi.
Iatã, însã, replica: protestul unui membru al generaţiei “copypaste”, devenitã în scurt timp popularã pe aceeaşi platformã de socializare, Facebook:

¥Generaţia rataţilor! Generaţia etnobotanistilor! Generaţia idioţilor! Generaţia facebook! — Aşa ne catalogheazã mass media şi opinia publicã din întreaga ţarã în zilele acestea pe toţi care am dat Bacalaureatul — eu le spun doar atât — RUŞINE! Ruşine tuturor!

Ruşine pentru cã aţi ajuns sã daţi vina pe o generaţie crescutã de voi, arãtatã cu degetul acum tot de cãtre voi! Ruşine sistemului care ne-a crescut! Ruşine modelelor care ne sunt promovate de mai bine de 20 de ani încoace! Ruşine nouã, vouã, profesorilor, elevilor, politicienilor, mass-mediei, ROMÂNIEI!

Am ajuns dupã 20 de ani de şpagã, de modele gen Becali, Tãlmãcean şi Bianca Drãguşanu, de învãţãmânt prost manageriat, de legi prost fãcute sã profite cei puternici, de facultãţi pe pile şi pe bani din care au ieşit generaţii întregi de dascãli care ne-au educat pe noi, cei idioţi şi fraieri cei care ne aflam acum în aceeaşi oalã, indiferent dacã ne-am luat sau nu BAC-ul, am ajuns la o limitã!

Nu mai suportam! Refuzãm sã credem cã suntem o generaţie pierdutã! Suntem defapt prima generaţie care va fi sacrificatã cu folos, şi asta deoarece ne-am sãturat de ce se întâmplã în ţara asta! Totul trebuie sã înceteze! Pentru asta vom ieşi în stradã şi vom cere dreptate! Cerem ajutorul oamenilor corecţi, ajutorul moral de care avem nevoie pentru a progresa! Toatã lumea este acum şocatã de rezultatul Bacalaureatului şi implicit de învãţãmântul românesc. Ohh, dar ce surprizã! Cât de neaşteptat! Ce şoc! INCREDIBIL! SENZAŢIONAL!

Adicã din aceşti copii care din `99 pânã acuma li s-a schimbat programa de n`spe ori, care au intrat la liceu sã dea bac din geografie şi s-au trezit în a 12-a cã dau din fizica, aceşti copii care au vãzut zi de zi la televizor cum este încurajatã prostia şi inculturã alãturi de bãieţi cu bani fãcuţi fraudulos înconjuraţi de curve semi-îmbrãcate în direct la televizor, aceşti copii bãtuţi de soartã cã s-au nãscut într-o ţarã ca asta, o ţarã în care e mai important ce chiloţi are Crudu decât rezultatele sportive şi intelectuale ale ţãrii, aceşti copii nu au devenit nişte genii eminesciene??? Serios??? Aceşti copii nu au intelect nici mãcar cât Einstein??? DOAMNE! CE NERUŞINARE!! Mai nemernici etnobotanisti!!! Cum puteţi mai gunoaielor, mai loazelor sã nu învãţaţi şi sã intraţi fãrã pile şi copiat la facultãţi când aveţi atâtea modele demne de urmat??? CUM E POSIBIL O ASEMENEA DEPRAVARE? Adicã mai bine staţi pe facebook şi pe messenger decât sã urmãriţi modelele oferite la tv???

Adevãrul e cã de 20 de ani ne aşteptam sã iasã nişte flori de nufãr în locuri în care nu am aruncat nici mãcar seminţe de urzica! Asta e realitatea! Vã uimeşte promovabilitatea de la BAC? Dar de cea de la titularizãri de ce nu ziceţi nimic? Ei nu-s loaze, etnobotanisti? E posibil sã iei 1.20 la titularizare şi sã te mai consideri profesor? E posibil sã iei diploma frauduloasã la Spiru Haret şi sã educi apoi generaţii întregi? Ştiaţi cã 25% din toţi profesorii actuali au studiile fãcute la Spiru Haret? Sau asta nu e important pentru voi? Ştiaţi cã suntem pe penultimul loc din Europa şi la egalitate cu Congo la nivelul învãţãmântului? Şi asta nu de acuma, de un an-doi ci de aproape douã decenii!!! Aşadar, de ce vã miraţi? De ce sunteţi indignaţi? Aaaa… aveaţi impresia cã dacã le oferiţi pãrinţilor şi bunicilor noştrii spectacole tv ieftine şi barbare, adevãrate sugative de rating, sau dacã le cumpãraţi votul şi îi minţiţi în campanii electorale infinite, noi odraslele lor o sã fim dintr-o datã altfel?

Ei bine, suntem altfel, dar nu aşa cum credeţi voi! Suntem diferiţi! Suntem diferiţi prin faptul cã ştim sã spunem GATA! Gata cu adevãratele gunoaie din ţara asta! Nu va mai merge! Noi avem onoare şi demnitate, nu mai suntem nişte slugi în faţa voastrã, iar dacã nu vom reuşi sã vã schimbãm, vom pleca din ţarã, şi atunci sã rãmâneţi voi sã vã plângeţi de milã! Noi, generaţia etnobotanistilor cum ne spuneţi voi o sã vã arãtãm cã avem mai mult curaj decât toate generaţiile voastre de comunişti la un loc! Reprezentãm adevãrata forţã deoarece noi suntem VIITORUL iar voi sunteţi doar nişte amãrâţi care vor muri şi vor fi uitaţi de istorie! Voi aţi fost PERIOADA NEAGRÃ din istoria acestei ţãri şi aşa veţi fi ţinuţi minte, iar noi, noi suntem PRIMII! PRIMII care se revoltã împotriva voastrã!µ.

Se simte careva cu musca pe cãciulã? Nu, fireşte cã nu, noi nu avem nici o vinã, noi suntem mai buni, mai deştepţi şi, mai ales, mai curajoşi. Sau nu?

Niciodatã nu am asociat notele din carnetul unui elev cu nivelul sãu educaţional. Cum, de altfel, nu pun semn de egalitate între educaţie şi inteligenţã. Prin urmare, rezultatele slabe obţinute anul acesta la examenul de Bacaleaureat nu-mi suscitã judecãţi de valoare la adresa tinerilor, ci cu privire la sistem, la societate.
Înainte de a mã da şi eu cu “BAC-ulµ prin apele sfârşitului de liceu, am învãţat la românã despre teoria formelor fãrã fond. O teorie al cãrei adevãr pare atemporal pe glia româneascã şi a cãrei fundamentare maiorescianã ar trebui sã înlocuiascã jurãmântul depus de miniştrii Educaţiei, cãci poate, doar astfel, nu ar ţine morţiş fiecare a aduce schimbãri nefaste în sistemul ologit al şcolii româneşti.
Aşadar: “Al doilea adevãr, ºi cel mai însemnat, de care trebuie sã ne pãtrundem, este acesta: forma fãrã fond nu numai cã nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricãcioasã, fiindcã nimiceºte un mijloc puternic de culturã. ªi, prin urmare, vom zice: este mai bine sã nu facem o ºcoalã deloc decât sã facem o ºcoalã rea, mai bine sã nu facem o pinacotecã deloc decât sã o facem lipsitã de arta frumoasã; mai bine sã nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii ºi neonoraþi ai unei asociaþiuni decât sã le facem fãrã ca spiritul propriu de asociare sã se fi manifestat cu siguranþã în persoanele ce o compun; mai bine sã nu facem deloc academii, cu secþiunile lor, cu ºedinþele solemne, cu discursurile de recepþiune, cu analele pentru elaborate decât sã le facem toate aceste fãrã maturitatea ºtiinþificã ce singurã le dã raþiunea de a fiµ (Titu Maiorescu).

Nãravuri
Mita, şpaga este asociatã mai mult cu statutul de doctor, vameş, poliţist şi mai puţin cu cel de profesor. În privinţa celui din urmã, acuzele adeverite vizeazã îndeosebi cadrele didactice universitare; mai rar auzim la televizor de mitã plasatã pentru motivarea absenţelor din catalog, sau despre cea care face apel la indulgenţa şi mãrinimia profesorului de matematicã, spre exemplu. Dar microbul ãsta mişunã şi în acest sector, se ştie prea bine, şi nu de ieri de azi, ba chiar dinainte sã fie bunica fatã. Câtora nu li s-a aşezat pe cap coroniţa premiantului în urma unor atenţii generoase date învãţãtorului, dirigintelui etc.? În acest sens, profeţia lui Brucan e de ordinul utopicului, vor trece douãzeci de ani pânã ce ne vom scutura de nãravuri abia dupã ce rãul va fi tãiat din rãdãcinã. Iar cum acest lucru e puţin spus anevoios iar generaţia tinerilor de azi e deja infectatã pânã-n mãduva oaselor,  calea pân’ la dreptate e-atât de lungã, cã nici noi şi  nici copiii noştri n-avem timp a o strãbate.
Reforma trece, nãravurile rãmân!µ (Ion Luca Caragiale)

Discrepanţe între generaţii

Parcã într-o încercare continuã, miniştrii noştri schimbã, rând pe rând, fiecare, ce şi cum poate. Ambiţia asta s-a soldat cu o struţo-cãmilã de sistem, încâlcit şi defectuos. Personal, mi-a mirosit a “împuţitµ de la faza cu manualele alternative. Scrise de echipe diverse de dascãli însãrcinaţi cu treaba asta cãlãuzitoare de destine, manuale tipãrite de edituri diferite, puse la dispoziţia profesorilor, urmând ca aceştia sã miroasã care se dovedeşte adecvat stilului sãu de predare. Pe vremea mea, materia era aceeaşi pentru toţi, astfel încât pãrinţii puteau fi de un real ajutor atunci când o problemã anume era neînţeleasã. Altfel spus, cerinţele lucrãrilor, testelor, examenelor nu puteau sã ia prin surpindere pe nimeni iar regula era simplã: înveţi şi promovezi, nu înveţi, nu promovezi.

Dascãli incompetenţi

Nu generalizez. Dar ştiu cã multe catedre sunt ocupate de profesori, învãţãtori care nu au fost, neapãrat, mai buni decât alţii care au candidat pentru acelaşi post. Şi la acest nivel, se practicã schimburi, licitaţii pe sub masã, oarecum mai discrete. Corupţia, sâmburele rãului, existã. La fel cum existã competenţã şi mediocritate, în proporţii variabile.

Şi ar mai fi multe de spus. Dar ce folos, câtã vreme nimeni nu încearcã, realmente, sã îndrepte şi nu sã suplimenteze babilonul sistemului educaţional românesc. Din acest punct de vedere noi, adulţii României de astãzi, purtãm cea mai învinuibilã vinã: şi anume, cea moralã.
Ce avem de fãcut? Noi, generaţia laşilor, suntem şi vom fi exemple pentru cei mai tineri. Pentru început, haideţi sã educãm altfel. Ai un copil? Opreşte televizorul, calculatorul şi aşeazã-te lângã el. Citeşte-i o poveste, vorbeşte-i despre zâne şi vrãjitoare, prinţi şi spâni, despre bine şi rãu, atrage-l înspre lecturã, citiţi împreunã, intuieşte-i talentul şi investeşte în el. N-ai copii? Tot model rãmâi, cel puţin pentru altul mai mic sau mai slab decât tine.
Eşti un tânãr care a picat BAC-ul? Nota aceea nu te defineşte, nu e parte din tine, ci dintr-un sistem defectuos. Ridicã-te, învaţã, luptã şi schimbã-l în bine. Cei mai mulţi nu ne vom încrede în sistem nicicând, dar în tine, mai mult ca sigur. You have a beautiful mind, whatever they say.

13 Comments

  • ocsike 2012-07-10 22:43 Reply

    Sunt scurt si la obiect in comentarii… Iti dau dreptate… prin descrierea mea de pe twitter:
    Do not ask what you can do for the country. Ask yourself what you can do for you. (Google Translate.)

  • Iulia Kelt 2012-07-10 22:48 Reply

    exactly my point! 🙂

  • irina 2012-07-10 22:57 Reply

    tu zici acolo “Opreşte televizorul, calculatorul şi aşeazã-te lângã el.” Ce sa opresti calculatorul cand profii dau referate de facut, obligatoriu pe calculator? Cand te obliga sa iei fotografii de pe net ca sa le ilustrezi?
    E si vina parintilor ca nu isi dau silinta sa fie mai aproape de copiii lor, dar si a profesorilor, a sistemului de invatamant defectuos cum bine ziceai…
    Noul ministru vrea sa desfiinteze licee… Asta e solutia, oare? Sa se distruga invatamantul de tot?
    Ce mai poti zice? Decat ca, daca ai ocazia sa pleci afara, s-o faci fara sa te uiti in urma…

    • Cudi 2012-07-10 23:10 Reply

      Ai vazut ultima stire in materie de invatamant? Asta ca o paranteza la faza cu integritatea cadrelor didactice. Oare ce invata elevii din stirea asta? Ca trebuie sa puna mana pe carte?
      Referitor la ce spui tu, nu vad nici un rau in faptul ca tinerii trebuie sa se foloseasca de calculator fiindca asa impune profesorul, ba chiar e firesc, tinand cont in ce lume a tehnologiilor traim. Ideea era ca inainte de a exclama cum ca baiatul/fata sta lipit/a de monitor toata ziulica, sa ne evaluam noi insine timpul petrecut in aceeasi ipostaza.

  • Romwald Chezu 2012-07-11 02:40 Reply

    Nu cred ca in tara asta, printre cei cu putere decizionala, sunt prea multe persoane care nu stiu ce ar avea de facut pentru a ”stârpi rãul de la rãdãcinã”. Problema e: Cati dintre acestia chiar isi doresc sa o faca? Nu exista NU POT ci NU VREAU!

  • Sergiu Nicola 2012-07-11 15:36 Reply

    Cudi, m-am oprit deocamdatã aici cu cititul pentru cã nu vreau sã-mi pierd ideea.
    “Rezultatele de la bacalaureat 2012: De ce nu dã nimeni vina pe elevi?
    Sunt o generaţie copy-paste, pur şi simplu nu pot sã gândeascã singuri, dupã 12 ani de şcoalã! Nimeni nu le-a spus de la obraz sã le fie ruşine! Ce au învãţat timp de 12 ani? Cum sã stea pe net şi sã se uite la filme? Cum sã scrie agramat şi cu prescurtãri numai de ei înţelese? Cum sã îşi butoneze telefoanele?!µ

    Ţin sã anunţ cã eu nu am dat celebrul ctrl+c şi ctrl+v la acest examen ca Ponta în examenul de doctorat. Am suficiente performanţe care sã deomnstreze cã pot gândi singur. Mi-e nu are nimeni ce sã-mi spunã sau sã-mi batã obrazul de ruşine. Am învãţat în aceşti 12 ani cã sistemul şi învãţãmântul sunt nu la pãmânt, ci sub pãmânt. Eu stau pe net nu doar sã mã uit la filme ci mai scriu din când în când pe blog şi cred cã scriu destul de corect şi fãrã prescurtãri. Majoritatea filmelor pe care le vizionez sunt cu caracter documentar, deci nu cred cã e ceva rãu în asta. Eu îmi butonez telefonul(care nu e de ultimã generaţie) cu degetele pe care mi le-a dat Dumnezeu pentru a scrie un mesaj şi pentru a-mi suna cunoscuţii şi TOTUŞI am cãzutb BAC-ul. L-am cãzut pentru cã am vrut sã fiu eu ãla cinstitu’.

    • Cudi 2012-07-11 15:44 Reply

      Sergiu, va fi si vei fi bine. In sensul ca vei lua examenul in urmatoarea sesiune… In rest, poate n-ar strica sa iei in calcul varianta de a-ti construi un viitor intr-o tara mai altfel.

  • ketherius 2012-07-11 17:11 Reply

    Follow the money.

    Acolo merg cei mai bine pregatiti – unde se castiga mai bine. Cat timp salariile din invatamant nu vor fi mari si de invidiat, cei care vor veni la catedra nu vor fi cei mai buni.

    Cat de mari? Nu pot sa spun, dar la altii un profesor cu diploma de master si 6 ani de experienta la catedra castiga de doua ori mai mult decat un politist, de doua ori salariul mediu pe economie si de patru ori si jumatate salariul minim de economie (intr-o economie care merge foarte bine).

  • zamo 2012-07-11 23:00 Reply

    Imi place sfarsitul, optimist si cald 🙂

  • Cudi 2012-07-11 23:18 Reply

    Uite aici optimism:

    “Dumnezeu il trimite pe Sf. Petru sa vada ce fac studentii de la diferite facultati… se intoarce
    Sf. Petru si da raportul:
    -studentii de la medicina invata pe rupte
    -studentii de la ase invata pe rupte
    -studentii de la politehnica dau petreceri, beau si se distreaza..
    …dupa o vreme, Dumnezeu iar il trimite pe Sf. Petru pt aceeasi chestie..vine Sf. Petru si ii zice:
    -studentii de la medicina nu stiu altceva decat sa invete..
    -aia de la ase la fel
    -aia de la politehnica petrec de zori..
    ..in sesiune iar il trimite Dumnezeu pe Petru sa verifice..
    -studentii de la medicina stau treji nopti intregi ca sa invete
    -aia de la ase la fel
    -aia de la politehnica se roaga
    Dumnezeu:
    -BUN! p-astia ii trecem!”
    :p

  • zamo 2012-07-12 16:37 Reply

    morala este “noroc cu Sf Petru ca altfel n-ar auzi Dumnezeu rugaciunile”? 🙂

    • Cudi 2012-07-12 16:42 Reply

      Sa admitem, te rog, ca nu exista farama de morala in gluma asta. Doar optimism nefondat. :p

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: