web analytics

16, 17

*
Subtil şi delicat, în căutarea echilibrului. Că răsuflatele şi, uneori, abstractele mele inepţii vă par fără temei, nu-mi pasă. Sunt o fiinţă naivă şi blândă, limbaju-mi alunecă după pofta clipei, alternând într-o ameţeală pe alocuri complicată, sofisticată, moale, caldă, dulce, îngreţoşată. Eu nu pot să nu fiu obositoare, eu nu pot fi limpede. Enunţuri, gânduri, paralizii, toate despre mine. Eu şi doar eu. Cât egoism! Să mă agăţ de cuvinte pentru a ieşi din haos, răstălmăcind epitete şi creând confuzie. Unde e modestia? Mărturisesc că sunt o mincinoasă. Vlăguitoarele intenţii nu-şi află, însă, cuvântul încheierii.

*
Sălile de judecată au bănci ca în biserică. Altarele sunt puţin altfel.
Just divorced

6 Comments

  • ketherius 2013-02-01 20:43 Reply

    Ti-ai umplut frigiderul cu ciocolata? 😀

    • Cudi 2013-02-01 21:00 Reply

      Stii, eu nu pastrez ciocolata in frigider. :p

  • Laura 2013-02-01 21:22 Reply

    …știm…
    p.s. nu am uitat ce ti-am promis

    • Cudi 2013-02-01 21:37 Reply

      …nici eu.

  • ocsike 2013-02-02 07:55 Reply

    Altarele sunt mai spectaculoase pentru ca vor sa ofere solutii pe baza unor lucruri imaginare. In In salile de judecata ar trebui sa se dea solutii pe baza unor legi.

  • Mihaela 2013-02-02 15:53 Reply

    Deşi cred că ar trebui să ofere un sentiment de siguranţă, pentru mine ambele sunt nişte încăperi reci…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: