Melodia care reduce anxietatea

… mă plictisește și mă bagă în boală.

Am citit că Marconi Union, cel care a creat pretinsul masterpiece, a fost ajutat de experți terapeuți prin sunet, nu știu cum le zice. Și, potrivit studiilor cercetătorilor din Anglia, a căror reputație îi precede, ar fi științific dovedit că această melodie ar regla ritmul bătăilor inimii, ar mișcora presiunea sângelui și nivelul de stres. Melodia se numește Weightless și, spun cercetătorii de la nu știu ce clinică, reduce anxietatea la circa 65% dintre stresații care o ascultă. Mai multe detalii despre acest studiu științific nu am găsit pe net, gen amploarea și relevanța eșantionului, caracteristici, metoda științifică aplicată, instrumente de măsurare etc. Dar astea sunt deja figuri pentru vestiții cercetători britanici cu studii intens mediatizate.

În sfârșit, doamnelor și domnilor, acesta se vrea a fi cântecul care reduce anxietatea omenirii:

Serios, pe voi nu vă agită?

88 Comments

  • Renata Carageani 2017-05-11 Reply

    Nu. Nu mă agită. Am închis-o la secunda 39, fiindcă e mai exasperantă ca un herpes și mai urâtă ca moartea.

    • Cudi 2017-05-11 Reply Author

      Renata, nu v-aș fi poluat fonic cu ea dacă n-aș fi văzut că este promovată de n surse drept “muzica cea mai relaxantă de pe planetă”…

  • ketherius 2017-05-11 Reply

    Pe mine mă sâcâie și ce mă sâcâie, mă și agită.

  • Iosif 2017-05-11 Reply

    Pe toate “canalele”se scurg zoaie infecte,ial apa potabila,limpede ce intra în contact cu aceste dejectii virtuala,devine la rândul ei infecta si otravitoare pentru sufletele si mintile usoare,încrezatoare în ‘omul faradelegii”,si necunoscatoare de ADEVARUL ABSOLUT 🙂

    • Cudi 2017-05-11 Reply Author

      Iosif, mă bate gândul să fac o statistică a comentariilor tale, mai exact pe bucățile scrise cu majusculă, să constat ponderea exactă a adevărului absolut. :))

      • Iosif 2017-05-12 Reply

        De ce nu si IUBIRE ABSOLUTA,NECONDITIONATA ? 🙂

        • Cudi 2017-05-12 Reply Author

          Să fie și IUBIRE, Iosif, că bine zici!

  • Lotus 2017-05-11 Reply

    Pare să conțină tonuri binaurale, care și pe mine mă deranjează.

    Iată un rezultat al științei actuale, lipsite de suflet. Și cu asta mai spun o dată că știința actuală se află într-o stare tristă, chiar dacă voi, ca mai toată lumea, o puneți pe un piedestal, supraapreciind-o.

    O piesă inspirată, compusă de un artist, poate fi infinit mai armonioasă, melodică și relaxantă, chiar dacă la crearea ei n-a participat nici un om de știință și nu s-a folosit nici un calculator.

    • ketherius 2017-05-11 Reply

      Ca să fie binaurale, trebuie ca o ureche să audă numai o undă sinusoidală perfectă și cealaltă ureche să audă o altă undă sinusoidală perfectă și ambele să fie sub 1500 Hz, cu o diferență de nu mai mult de 40 Hz între ele.

      Dacă te uiți la osciloscop, melodia nu are undă sinusoidală pe nici un canal, deci nu are cum să aibă tonuri binaurale.

      Dar, recunosc, ne-ai dat gata cu cuvintele șmechere pe care le cunoști.

      • Cudi 2017-05-11 Reply Author

        Eu recunosc, nu știu ce înseamnă binaural – înțeleg că e vorba de urechi, dar n-aș putea defini cuvântul. O să caut în dicționar, mai târziu. Și nu folosește neapărat cuvinte șmechere, ci pe alea care le știe.

          • Cudi 2017-05-11 Reply Author

            Da, alea pe care le știe.
            Fire, împumută-i lui Lotus o armă și un glonte, please. Mai bine două, în caz că glontele nimerește vreo plombă și ricoșează…

            • Fire 2017-05-12 Reply

              Ii imprumut chiar si mai multe gloante : smail and wait for the flash !

              • Cudi 2017-05-12 Reply Author

                :))
                Fire, zi și tu o melodie frumoasă, care te relaxează.

        • ketherius 2017-05-12 Reply

          Dacă ar fi știut și ce înseamnă…

      • Lotus 2017-05-11 Reply

        Poate n-or fi, dar la ele m-a dus gândul când am auzit melodia.

    • Cudi 2017-05-11 Reply Author

      Lotus, nu cred că e ăsta cel mai bun exemplu pentru a te lua de știință, sincer. Pentru că asta nu e știință propriu-zisă, zic eu, tinde mai mult spre medicina alternativă sau ceva de genul.

      • Lotus 2017-05-11 Reply

        Pe de altă parte, e mai greu să demonstrezi că biologia se înșeală atunci când reduce ființa umană la corpul ei fizic, nu-i așa? Ei bine, nici în muzică nu poți demonstra existența sufletului, dar măcar poți observa efectele diferitelor piese asupra lui. Din punctul ăsta de vedere, exemplul e elocvent.

  • Cristina 2017-05-11 Reply

    Nici mie nu imi place. “El condor pasa” ma relaxeaza pe mine.

    • Cudi 2017-05-11 Reply Author

      Cristina, nu știu cine ești, de unde ai apărut, dar bun venit!
      Nu m-ai nimerit cu Condor Pasa. În plus, am motive personale pentru care mi se umflă nările ca unui taur când aud de Peru.
      La un prim gând, aș zice că o muzică relaxantă pentru mine este cea interpretată de Mircea Baniciu, spre exemplu.

      • Fire 2017-05-11 Reply

        Si eu am un cui personal impotriva peruanilor, insa tara lor e superba.

        Melodia nu doar ca ma agita, da’ ma si irita. Fac cu nervii dupa cateva secunde de ascultat.

      • Lotus 2017-05-11 Reply

        Mie îmi place piesa, o consider foarte relaxantă. Dar nu de asta am comentat, ci ca să te întreb ce are țara cu melodia? Își pierde o pictură valoarea în momentul în care afli că autorul ei e altcineva decât credeai? Ar fi transmis o altă emoție artistică piesa de mai sus, dacă ar fi avut o altă origine? Un adevăr devine minciună dacă este rostit din gura unui criminal? Și așa mai departe.

  • Cristina 2017-05-11 Reply

    Sincer, nici eu nu mai stiu cum am dat de blogul tau. Cred ca intai am dat de blogul Renatei, si de acolo am ajuns pe aici. Oricum as fi ajuns, imi place scriitura, asa ca o sa mai dau de aici, daca nu e cu suparare.
    Si mie imi place Baniciu, si Nicu Alifantis, as mai adauga.

    • Cudi 2017-05-11 Reply Author

      Cristina, nu-i cu supărare, cum să fie cu supărare? Ne bucurăm. Doar atât să știi – e mai ciudat pe aici, nu știu cum ne-o adunat soarta, că toți suntem puțin luați, vorba cântecului (apropo – Pasărea Colibri).

  • Cristina 2017-05-11 Reply

    Ha, ha… da’ ce-am zis ca eu sunt altfel? Cin’ s-aseamana, s-aduna, parca asa e o vorba.

  • Fire 2017-05-11 Reply

    Cudi, eu cu Robert Monroe am invatat OBE , folosidn melodiile de la Hemisync-ul lui ( sunt gratis pe net ). El spune ca melodiile lui sincronizeaza emisferele cerebrale ( nu ca le uneste si nici nu le face sa colaboreze ) si induce OBE. Adevarul e ca nici melodiilelui Monroe nu sunt incantatoare, da’ functioneaza ( eu am pus melodia pe repeat, mi-am bagat casca in ureche si let’s play ! ), de unde presupun ca intr-adevar, chiar sincronizeaza emisferele.
    Cu cantecelul asta al lui Marconi nu as putea incerca, din cauza ca imi cauzeaza prea mult stress.

  • Fire 2017-05-11 Reply

    Robert Monroe https://www.youtube.com/watch?v=CQGNAeyQ14w

    • Cudi 2017-05-11 Reply Author

      Pun link-ul la “to do”, pentru weekend.

  • Mugur 2017-05-11 Reply

    Ciudată succesiunea aceasta de sunete, care către sfârșitul “melodiei” mi-a produs exact starea de anxietate, pe care se zice că o atenuează.
    Pentru mine, muzica clasică (o parte a ei) îmi aduce liniștea, apoi muzica folk, fără să mă rezum la Baniciu sau Alifantis, iar în vârful “piramidei” aș așeza “muzica naturii”. Nimic mai liniștitor decât trilurile păsărilor, pe care chiar le ascult în acest moment, sau curgerea mai molcomă sau mai “furtunoasă” a apei unui râu.
    Dar presupun că acestea sunt experiențe personale, care au legătură cu modul fiecăruia de a simți și trăi sunetele.

    • Cudi 2017-05-11 Reply Author

      Mugur, oare ce s-ar fi ales de studiul cercetătorilor britanici dacă ne-ar fi ales pe noi, ăștia de comentăm pe aici, drept subiecți? Probabil ziarele online ar fi titrat: “Ascultă aici cea mai enervantă melodie! Garantat: induce anxietatea!”
      Unde tu spui “muzica naturii”, eu zic liniște.
      Și te invidiez pentru liniștea locului din care ne-ai scris.

      • Mugur 2017-05-11 Reply

        Cudi, să nu mă invidiezi. Drept este că sunt pe malul Jiului, acum încă este liniște, dar în curând va fi cel mai zgomotos și prăfos loc. Aceasta este succesiunea zilnică. Dar mă bucur cât pot de nopțile cu păsări ce mă alintă mereu, uneori participând și la câte un “concert pe lac”.

        • Cudi 2017-05-11 Reply Author

          Mugur, nu-mi spune că e vorba de malul Jiului în care se varsă Jiețul, Maleea și Răscoala…

          • Mugur 2017-05-12 Reply

            Te voi dezamăgi. Pe acolo am fost o singură dată, acum vreo 3 ani, din curiozitate, dar nu mi-a părut rău. Mi-au plăcut locurile și oamenii.
            Acum sunt pentru un timp în Târgu Jiu, așa cum mi se întâmplă de câteva ori pe an. Mi-ar fi plăcut să fiu la odihnă, dar…

            • Cudi 2017-05-12 Reply Author

              Nu m-ai dezamăgit Mugur. Nu sunt din Valea Jiului, ci de pe lângă Deva. În Vale, însă, am descoperit peisaje superbe, peșteri chei, râuri, lacuri, munți – adunate laolaltă.

      • Mugur 2017-05-11 Reply

        Mă gândesc, poate că studiul a fost făcut pe oameni care aveau deja probleme de anxietate, nu pe oameni “sănătoși”, iar pentru ei se poate să fi fost eficientă această “muzică”.

  • Renata Carageani 2017-05-11 Reply

    Cudi,
    ia o pastilă de destresare muzicală, cu Radu Gheorghe!
    Exercițiul audio constă în a transcrie versurile refrenului. Pe urmă începe greul, să le rostești la viteza cu care o face actorul. 🙂

    • Mugur 2017-05-11 Reply

      Interesant exercițiul, dar efectul ar putea fi invers, după a mea părere. Eu nu l-aș încerca, deși melodia îmi place.

    • Cudi 2017-05-11 Reply Author

      Renata, ce surpriză! N-am mai auzit melodia asta de multă vreme! În anii de facultate, adolescența mea târzie, cântam și eu la chitară. Dar nu cântece vesele precum Broasca Țestoasă, nu… De jale, de moarte… Mai exact – Râpa.

      În rest, singura mea performață muzicală e de a intui cum se cânta Melc Melc Codobelc la diverse instrumente. 🙂

      • Renata Carageani 2017-05-12 Reply

        Cudi, e un cântec trist!!!

        „Am ani o mie, asta-i tot
        Și vin asupră-mi alții…
        Sub Theobald, regele got,
        Crescui în rezervații
        (…)
        Acum expusă-s, pentru bani,
        La Moși, într-o tarabă” (…)

        🙂

        • Renata Carageani 2017-05-12 Reply

          Ia d-acilea baniciu…
          https://www.youtube.com/watch?v=7FsLHT9GRPY
          Îl iubesc!
          Versuri de versuri!
          Alte vremuri.

        • Elena 2017-05-12 Reply

          Nu ești tu în acea oală ce-expusă-i pe-o tarabă
          Ci carnea ce s-a transformat în humă modelabilă. 🙂
          Tu ești în amintirea celor dragi, în fapte și povești
          Ce-nsuflețite au rămas peste ani – aceea ce tu ești

          • Elena 2017-05-12 Reply

            Scuze, cred că nu am înțeles despre ce era vorba dar m-am trezit comentând direct. :)))
            Am crezut că versurile din song exprimă cu totul altceva. Ooops. 🙂

            • Cudi 2017-05-12 Reply Author

              Elena, dă-mi o batistă!

          • Renata Carageani 2017-05-12 Reply

            Elena,
            unu: nu mai comenta în versuri, că nu dai bine! Tarabă nu rimează cu modelabilă decât în vocala finală, și aia nu e rimă.
            doi: dacă încerci să-mi spui că n-am citit poezia în cheie corectă, că cei din urmă vor fi cei dintâi, că cine suferă pe lumea asta – sclav, împărățește lumea ailaltă, iartă-mă și cruță-mă! Adică iartă-mă de morale biblice pentru elevii de clase primare. Măcar din respect pentru o poezie excelentă care, ca orice poezie adevărată, nu suferă pilde adăugate de militanți creștin-ortodocși.

        • Cudi 2017-05-12 Reply Author

          Renata, m-a păcălit refrenul.

      • klaus 2017-05-12 Reply

        Cudi, cred că ne asemănăm foarte mult. Și eu știu să cânt codobelcu’ la orice instrument :)). Numa’ să nu-și bagi renu’ nasu-n discuție.
        Melodia de ai postat-o n-are, din punctul meu de vedere, nici o capacitate de calmare. Da’ subiectu’ propus m-a făcut să mă gândesc la ce melodie mă calmează pe mine. Habar n-am! Toate melodiile care ar fi trebuit să le înșir aici sunt doar proiecții ale frustrărilor mele. Mă gândesc că poate n-aș fi realizat asta niciodată dacă gura ta n-ar fi grăit prin degete.

        • Cudi 2017-05-12 Reply Author

          Imaginează-ți afișul: Trupa instrumental-vocală Codobelcu’, în concert!
          în deschidere, duetul anului – Lotus & Fire!
          invitați speciali: Renata, Harlechina, Ketherius, Elena, IOSIF, Castanman, Smaranda și Cristina
          sponsor principal: Papagigli

          • Fire 2017-05-12 Reply

            Nooo, ca Lotus nu se mai joaca cu mine ! Mi-a dat ban la el pe blog.

            • Lotus 2017-05-12 Reply

              Nu te-am banat. Te-a băgat Akismetul la spam.

  • […] fi folosită ca suport de meditație de personele înclinate spre așa ceva. Ideea mi-a venit de la ultimul articol al lui Cudi. Încep cu o piesă electronică, dintr-un album al lui Serge […]

  • ketherius 2017-05-12 Reply

    O fi ciudat, dar pe mine mă relaxează Rammstein, melodii de genul Ich Will.

    • Renata Carageani 2017-05-12 Reply

      Nu e ciudat, e normal. Și pe mine.
      Sau poate suntem mai mulți ciudați.

    • Cudi 2017-05-12 Reply Author

      Elena, nu prea ne potrivim la capitolul muzică. Andre Rieu nu-mi place din principiu, nu știu, am impresia că manelizează cu succes, în concertele sale, orice alege să reinterpreteze.

      • Elena 2017-05-12 Reply

        Ata ete. 🙂
        Îmi mai place și instrumentală:

    • Elena 2017-05-12 Reply

      La smth old trebuia să o aleg pe aceasta:

  • Cudi 2017-05-12 Reply Author

    Vă mai torturez cu o melodie care, în ultima vreme, e preferata mea. Din cauza ei, risc să fac accident când conduc. Pentru că, deși nu sunt un șofer experimentat și nu îmi permit să jonglez cu atenția distributivă la volan, îmi cobor ochii pe bord să apăs repeat.

    • Elena 2017-05-12 Reply

      Mi-a plăcut melodia, vocea, versurile, ritmul, tot. Mie îmi plac și melodiile postate de tine, Cudi. Depinde și de stare și de vârstă probabil, deși majoritatea cunoscuților mei ascultă muzica care mie nu îmi place deloc: trance (cred că așa se scrie, sunt melodii lungi, cu aceleași sunete sâcâitoare pentru mine, noroc că ei ascultă în căști) sau hard metal. Nici manelele nu îmi plac, nu din cauza ritmului oriental ci a versurilor și a h’accentului probabil că mai sunt melodii arăbești care-mi plac, sau grecești care aduc ușor cu maneaua. 🙂

      • Cudi 2017-05-12 Reply Author

        Eleno, ce-mi faci tu mie… Uite o manea lipită de sufletul meu, că altfel nu înțeleg de ce îmi vine să zâmbesc ascultând-o:

        Și documentarul realizat de BBC, despre regii manelelor, merită urmărit:
        https://www.facebook.com/iulian.uli.ro/videos/1198551100157293/

        • Lotus 2017-05-12 Reply

          • Cudi 2017-05-12 Reply Author

            Lotus, nici chiar așa, mai bine cu zilele mele, una bună, zece rele… :))
            Serios acum, sunt câteva manele, să zicem trei, patru, care mă binedispun pentru că îmi amintesc de anumite momente. Cam la atât se rezumă afinitatea mea pentru acest gen muzical.

        • Lotus 2017-05-12 Reply

      • Elena 2017-05-12 Reply

        M-ați cam speriat un pic, cel puțin Lotus m-a luat prin surprindere. 🙂
        Am cunoscut oameni educați, cu funcții importante care ascultau manele și le cereau, dansau dar mie nu îmi plac. O datã am mers într-o mașinã în care șoferul asculta manele fără să țină cont de preferințele celorlalți și chiar m-a durat capul îngrozitor, a fost un chin. 🙂
        De gustibus…

        • Lotus 2017-05-12 Reply

          Elena, nu mai fi prostuță! 🙂 Noi am postat oarecum la mișto manelele de mai sus, că nu ascultăm manele. Uite, mie îmi par kitschoase o parte din lălăiturile tale. Acum, e drept că nici nu le-am ascultat mult.

          • Cudi 2017-05-12 Reply Author

            Eu n-am postat la postat la mișto “Așa sunt zilele mele”, eu chiar mă binedispun când o aud. Nu o am downloadată, dar, dacă o aud întâmplător, nu mă zbârlesc că e manea, zâmbesc și-mi spun în gând “ce vremuri…!”.

            • Lotus 2017-05-12 Reply

              Da, dar nu asculți manele, asta e o excepție.

          • Elena 2017-05-13 Reply

            Posibil, mie îmi place de la muzica comercială care se aude cât de cât ok până la operă, clasică, tot felul și mai jos nu am făcut o selecție riguroasă ci’s printre ultimele descoperiri. Eu dacă aud pe repeat o melodie după o vreme nu îmi mai place, deși altădată o ascultam pe repet, devine uzată parcă. 🙂
            Ascult și chestii “bătrânicioase” gen Edith Piaf – îmi plăceau câteva piese. Nu pot zice că e genul meu dar câteva piese îmi plac.

  • Fire 2017-05-12 Reply

    My favorite ever. Si apoi muzica celor de la Two Steps to Hell

    • Cudi 2017-05-12 Reply Author

      Recunosc – m-a surprins Renata spunând, în replică lui Ketherius, că se relaxează pe genul Rammstein. Mă așteptam ca tu, Fire, să spui ceva de genul. Nu mă înțelegeți greșit, dar când ascult Rammstein, îmi ascut privirea și e vai de ăla care se pune cu mine, că sunt strong, n-are idee prin ce am trecut, de ce sunt în stare și oricum mi se fâlfâie, că eu vreau și oricum nimeni nu înțelege!
      Apoi vii tu, Fire the Warrior, cu duioșenia asta care, de altfel, nu sună deloc rău – îmi plac și versurile.

      • Fire 2017-05-12 Reply

        Eu nu pot asculta muzica gen Ramstein ori muzica agitata, ca ma face cu nervii ( e zgomot ). Muzica nu ascult decat in masina, in rest prefer linistea. Nici nu-i cunosc pemuzicanti, habar nu am cine ce canta, sunt tufa de Venetia. Daca melodia suna bine, e bine daca nu … zgomot. Oricum, nu sunt fan muzica ( eu sunt cu vizualul, cu cititul ). Barbatu-meu zice ca sunt surda cand vine vorba de muzica.

  • Cristina 2017-05-12 Reply

    Cudi, mi-a placut Madrugada, vocea e deosebita, nu stiu cum sa zic, masculina.

    Ce parere aveti de Santana? Eu cand il ascult, imi inchipui ca sunt in masina pe un drum din ala fara sfarsit de nu vezi tipenie de om in jur.

    • Cudi 2017-05-12 Reply Author

      Cristina, mă bucur tare când aud la radio Santana, dar nu-i caut intenționat piesele să le pun pe un cd sau pur și simplu să le ascult. Oricum, prefer partea instrumentală a cântecelor lui, nu vocea, nu versurile, pe astea le-aș da bucuroasă deoparte ca să ascult doar chitara lui.
      Preferințele muzicale sunt subiective. Ceea ce mă încânta în urmă cu 15 ani, poate acum mă lasă rece. Tot ce putem constata prin schimbul ăsta de sugestii muzicale e în ce măsură rezonăm unii cu alții, acum. E ca și cum am discuta despre ce am vrea, fiecare, să mâncăm, ce ne tentează acum. Eu nu îmi pot scoate din cap, pe moment, următoarea asociere: pâine cu salată de vinete (fără maioneză, doar cu ulei, sare și ceapă), brânză sărată și roșii. Visul pe pământ!

  • Lotus 2017-05-12 Reply

  • Iosif 2017-05-12 Reply

    Muzica si videoclipurile sunt cele mai eficienta arme utilizate de elitele mondiale în razboiul psihotronic.

  • castanman 2017-05-13 Reply

    • Cudi 2017-05-13 Reply Author

      Frumoasă piesă! Am căutat-o și în varianta originală, cântată de trupa Azur, dar n-am găsit-o.

  • castanman 2017-05-13 Reply

    Cu ce instrumentist o fi combinata gagica?

  • castanman 2017-05-13 Reply

    Melodia asta mie imi reduce. Anxietate(a)

  • Cudi 2017-05-13 Reply Author

    Că tot vorbim de muzică, profit de moment ca să vă spun ce-am aflat ieri de la Mihai. Respectiv că faimoasa melodie “Johnny”, a celor de la Vaya con Dios – asta:

    https://www.youtube.com/watch?v=_I1xSGcHQto

    este, de fapt, un cover după un cover al cântecului popular românesc Sanie cu Zurgălăi:

    https://www.youtube.com/watch?v=a4YLdAl0mRU

    Vă invit să citiți pagina Wikipedia dedicată cântecului românesc – https://ro.wikipedia.org/wiki/Sanie_cu_zurg%C4%83l%C4%83i – să vedeți cum a ajuns Sania cu zurgălăi în repertoriul lui Edith Piaf și pe fundalul sonor al campionatelor mondiale de gimnastică.

  • Cristina 2017-05-13 Reply

    Interesant!

  • Lotus 2017-05-14 Reply

    Și, cum mai stai cu ora de gimnastică zilnică? 🙂

    • Cudi 2017-05-14 Reply Author

      Trag chiulul cât pot, astfel încât facem (eu și soră-mea), cam de două, trei ori pe săptămână. Ea ar fi vrut zilnic. Nu mai am febră musculară și, ghici ce!, în premieră în viața mea, aproape că am reușit performanța de a face o flotare, sprijinită pe genunchi! Bine, tot exercițiul ăla bate moneda pe încordarea abdomenului, cred, nu vreau să ajung să fac flotări cu bătăi de palme. Nu, că dup-aia mi se transformă mușchii brațelor și umerii, iar dacă vede Fire o poză cu mine o să zică că-s transsexual, deci NU!

      • Lotus 2017-05-14 Reply

        Felicitări! Eu te-am întrebat ironic, eram sigur că te-ai lăsat de mult; uite că m-am înșelat.

        Nu cred că una-două flotări pe zi te-ar transforma într-un bărbat trăznet. 😀 Uite, tipa de mai jos face mai mult decât flotări și nu-ți vine să fugi de ea. 🙂

      • Lotus 2017-05-14 Reply

        Și tot de încurajare 🙂

  • Cudi 2017-05-15 Reply Author

    Nu știu dacă a ajuns și pe la radiourile din România piesa asta, dar pe aici e în vogă și mi-a atras atenția, mă bucur când o difuzează:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: