web analytics

Înmulțirea cu trei

În timp ce scriu asta, pe aragaz bolborosește o dulceață miniaturală, respectiv dintr-un nici un kg de căpșuni cărora li s-au urcat chimicalele la cap, de vreme ce s-au încăpățânat să nu se strice undeva în spate, în frigider, unde le-am uitat acum vreo două săptămâni. În cuptor se dustulesc câteva borcane cu ardei în sos de muștar cu bulion, murătura mai nou preferată de Mihai. (1 litru oțet, 1 kg zahăr, jumătate de litru bulion, jumătate de litru muștar, boabe piper, foi de dafin – se dau în clocot, se pun și feliile de gogoșari vreo două minute la opărit, cât să se înmoaie, se așează în borcane, se acoperă cu sosul rezultat, capac, dustuleală, ne vedem la iarnă.)

În celălalt capăt al mesei e pitica, care umple foi albe cu tabla înmulțirii cu trei. A încercat să abandoneze, să se sustragă, făcând figura aia cu „Tu știi că eu sunt proastă, de ce mă pui să fac asta?!”. Mi-am strâns buzele ca să nu-mi observe zâmbetul, „taci și scrie acolo, te iubesc”. Simon a găsit un petec de podea scăldat de soare, l-a revendicat leneș, măcar nu ne mai mușcă de călcâie. De mâncare am făcut salată orientală, cu cartofi fierți, ouă fierte, ceapă, ulei și sare. Nu m-am complicat pentru că în frigider mai avem ceva varză cu pulpă de curcan la cuptor (că tot a fost Ziua Recunoștinței, ne-am luat vreo trei curcani la ofertă), însă e căcarea lumii cu ea, la propriu. Plus că mai avem, prin mațe, ceva reminiscențe de hidrocarburi de la conopida pane a Delfinașului.

Am trebăluit și-s obosită. Dar am zis să scriu două cuvinte, poate, poate o comenta Fire și-om afla că-i bine. „De ce copiii se roagă înainte de mâncare?”, mă întreabă pitica, care preferă să se uite la pereți și nu la foaia cu tabla înmulțirii. Ca să-i mulțumească lui Doamne-Doamne c-au ce să mănânce. Din nou, e cu ochii în zare. La ce te gândești?, o întreb. La nimic, îmi zice.

Și-mi amintesc de-ai mei, când răspundeam la fel – Cum, la nimic, n-ai cum să te gândești la nimic, știm noi, nu vrei să zici. Nu mă credeau. N-au creditat niciodată performanța mea tălâmbă de a sta neprivind nicăieri, cu mintea goală. Am vrut să scriu ca boul sau ca vaca, dar m-am răzgândit. Cică delfinii, porcii și ciorile sunt foarte inteligenți.

Alexandra!… A tresărit, am resuscitat-o, e cu mine, din nou, la masă și cu tabla înmulțirii în față. Nouă ori trei? Ezită. Mai scrie o dată. Am schimbat oala dulceții miniaturale, că s-a prins de fund. Pitica mișcă creionul pe foaie ca ochiul mortului. Acum le repetă cu voce tare. De la șase ori trei încolo se încurcă. „Mami, tu trebuie să știi că creierului meu nu-i place matematica, când face matematică merge încet”. Între timp a prins curaj. Dacă le recită în ordine, s-a prins că rezultatele merg din trei în trei. Am luat-o la întâmplare și s-a încurcat doar la opt ori trei.

Acum a răspuns la toate bine. „Nu vreau niciodată să mai fac matematică în viața mea!”, chițăie a libertate.

Era toamnă, îmi amintesc, și ai mei scoteau cartofii în grădină. Mă scutiseră de muncă, lăsându-mă-n casă cu tabla înmulțirii în brațe. Știam că m-așteptau la alesul cartofilor, când stăteam în cerc pe scăunele, împrejurul cartofilor răsfirați pe un celofan mare. După ce mi-am luat în primire scăunelul, tata a început să mă întrebe fix alea la care mă-ncurcam, opt ori șapte, șapte ori șase, nouă ori șapte. Și tot așa, până aprindeau becu’ și noi tot înmulțeam împărțind cartofii pe categorii – pentru porci, pentru sămânță, pentru consum imediat, ăia mari. Eu săream ca nehalita umplând găleata cu din ăia mari, simțisem eu că acolo-i sporul la umplut sacii în grabă.

Mi-am amintit acum de alea două culegeri cu care mi-a mâncat tata zilele, Petrică și Gheba. Mai întâi Petrică, apoi Gheba, cap-coadă.

58 Comments

  • Aldus 2017-10-16 Reply

    Ce umple pitica? 🙂

    Și eu mă mai încurc la tabla înmulțirii. Am avut noroc cu tovarășa învățătoare, care ne-a explicat că 2 x 5 înseamnă 2 luat (adunat) de 5 ori. Așa că singurul lucru cu care trebuia să mă mai pun la punct era adunarea. 🙂 Astfel că, constrâns de circumstanțe, a trebuit să învăț tot felul de șmecherii. Cu nouă sunt cele mai ușoare, pentru că mai trebuie un pas până la zece. Astfel, 9 x 7 trebuie să fie cu 7 mai mic decât 70, adică 63. Plus că:

    9 x 01 = 09

    9 x 10 = 90

    Partea din interior (9 x 2, 9 x 3 etc) se completează astfel: prima cifră a rezultatului urcă de la 0 la 9, a doua cifră a rezultatului coboară de la 9 la 0.

    Dacă uit și schema asta, nu-mi va rămâne decât să fac apel la următorul banc:

    Învățătoarea: Dacă pe o sârmă sunt 10 vrăbii și un vânător împușcă una, câtă vrăbii rămân?
    Bulă: Niciuna!
    Învățătoarea: Cum ai calculat?
    Bulă: Păi una moare, iar celelalte zboară.

    • Cudi 2017-10-16 Reply Author

      Cred că acum o oră am văzut că am scris “coi” în loc de “foi”, dar am apucat să corectez, credeam eu, înainte să se prindă careva. 🙂
      Deștept băiat, Bulă ăsta!

      • Iosif 2017-10-16 Reply

        😉 🙂 🙂 … !

      • Aldus 2017-10-16 Reply

        Eu credeam că ai vrut să scrii „coli” și ai mâncat un „l”.

        • Cudi 2017-10-16 Reply Author

          Probabil am vrut să scriu coli, dar am crezut că tastez foi și a ieșit coi. O să deschid o anchetă.

          • Aldus 2017-10-17 Reply

            Ciudat.

            • Arlech 2017-10-17 Reply

              Nu-i ciudat de loc. Pe tastatură, “c” e sub “f”. Se poate întâmpla să-ţi alunece degetul puţin mai jos.

              • Aldus 2017-10-17 Reply

                M-a convins de la primul comentariu. Eu doar îi spuneam la ce m-am gândit prima dată, înainte să-mi răspundă ea. Și îi spuneam așa, cu uimirea blogărului care descoperă uimit că uite, frate, câte cuvinte se potrivesc în același loc! 🙂

  • delfinasu 2017-10-16 Reply

    vezi tu, Cudi, exact de aceea (îți) iubesc bucătăria
    pentru că puțini sunt cei care stiu (dar tu o stii!) ce frumuseti de scrieri pot iesi din cuptor, de acolo.
    ca cea de acum.
    si povestile, mai toate povestile, sunt de acolo venite, pentru ca ea, mult hulita bucătărie de unii, e cuibul în care hranim puii.
    …puii adevarați, dar si pe cei din stolurile aflate la purtător :))

    na, că mă întreb acum dacă nu cumva toate povestile au fost scrise de mame.

    • Cudi 2017-10-16 Reply Author

      Sau poate nu cu penița, ci cu polonicul. Uite, tare aș fi curioasă cum ar fi comentat Radu Anton Roman ultima ta afirmație. Pot să fac o glumă proastă? Arghezi o să mă-njure.
      “Şi m-am silit să scriu cu furculița din mâna stângă.”

      • delfinasu 2017-10-16 Reply

        nu stiu cum ar fi comentat Radu Anton Roman, dar eu m-am gândit asa când ți-am scris:
        -- Sarea in bucate
        -- Cenusareasa
        -- Scufita rosie (mâncarea la bunica)
        -- Fetita cu chibriturile (friptura cea rumena)
        -- Harap Alb
        si sigur mai sunt, lista e deschisa 🙂

  • delfinasu 2017-10-16 Reply

    p.s. si mie îmi plac de mor gogosarii făcuți asa
    mama mea face si, în fiecare iarnă când ajung pe la ea, câteva borcănele se plimbă vreo 1000 de km 🙂 îmbodolite si protejate cu mare grijă să nu se spargă.. îs o adevărată comoară la masa omului 🙂

    • Cudi 2017-10-16 Reply Author

      Mă bucur că știi despre ce fel de murătură (murătură?!) e vorba. Prima dată când i-am pus pe masă lui Mihai un astfel de borcan, părea cam încurcat, e drept, arată ciudat sosul ăla. “Ești sigură c-au stat bine, că nu s-au alterat?”, mă întreba nedumerit. Astăzi, când a văzut borcanele, bătea fericit din aripioare. “Gogoșarii mei, gogoșarii mei!”.

      • delfinasu 2017-10-16 Reply

        îmi plac atât de mult încăt îi mănânc si cu pâine goală 🙂

        data viitoare când merg la mama, pun poza spre confirmare 🙂

  • Iosif 2017-10-16 Reply

    Mai bucatareselor, mai rulati ceva sarmale,ceva traditionale,ca sunt satul de curcani si perisoare,si de bucatarii occidentale, colorate-nselatoare care ne duc la pierzare ! 🙂
    https://www.youtube.com/watch?v=P1eddItOVoM&t=2267s

    • Cudi 2017-10-16 Reply Author

      Mai e puțin pân’ la Crăciun, Iosif!

  • Iosif 2017-10-16 Reply

    Abia astept sa vin(a), sa le stropim cu vin… de Beaujolais ! 🙂

    • Cudi 2017-10-16 Reply Author

      Roșu, Iosif, neapărat roșu! Mihai bombăne ceva de pe budă, cum că Pinot, Bordeaux, sarmale grase. Vise, taică, vise! E la regim.

  • Iosif 2017-10-17 Reply

    Spune-i lui Mihai, ca pentru barbati, visatori adevarati, vin(e)… Rouge de Bordeaux si…cârnati ! 🙂

  • klaus 2017-10-17 Reply

    Fideluță de gogoșari, așa-i spune doamna mea. Toți cunoscuții care au servit-o la noi, au cerut rețeta. E o specialitate moldovenească din câte știu.
    La înmulțire, am avut noroc cu tata, Dumnezeu să-l ierte. A fost greu până am înțeles cele câteva exemple pe care mi le-a dat. De atunci calculez după modele logice aproape identice cu cu cele expuse de Aldu mai sus. Până și atunci când sunt întrebat ce vârstă am, scad din anul în care suntem, anul nașterii. Cu memoria brută sunt varză, la tocit n-am avut nici o șansă.

    • Cudi 2017-10-17 Reply Author

      Klaus, asta e pentru doamna ta: când aveți chef de un pește altfel, tăiați-l cum vreți, ungeți-l cu ulei, presărați-l cu sare și piper și dați-l la cuptor. Când e făcut, turnați peste el un pahar de vin alb, câțiva căței de usturoi zdrobiți, un borcan de fideluță de gogoșari și mai lăsați-l în cuptor vreo 15 minute. N-am cuvinte să explic cât e de bun.

  • klaus 2017-10-17 Reply

    Aldus, scuze.

  • Renata Carageani 2017-10-17 Reply

    La școala de muzică tabla înmulțirii se învăța ca o poezie. Și acum tot așa o știu. Habar n-am de ce 7x9=63. Pentru că sună bine.

    Ce noroc pe capul meu că m-a lovit o gripă rea și galopantă! Oricât ați vorbi despre bunătăți, rămân indiferentă. Dar știu că, în ziua în care voi pofti la gogoșari în oțet, boleșnița e pe trecute.

    • Cudi 2017-10-17 Reply Author

      Cum sună asta, “mantra înmulțirii”… 🙂

      • delfinasu 2017-10-17 Reply

        Cudi!
        (pozitia Lotus (scuze, Lotus, n-are nimic a face cu dumneata -- ma refer la pozitia yogina) )
        apoi bodogăneala:
        aummmmm doisprezeceorizece egalosutadouazeci aummm mani padme um saseorinoua egalcincizecisipatru auummm treioripatru egaldoisprezece shanti shanti shanti

        mai bine învață Pitica tabla inmultirii :))

        • Lotus 2017-10-17 Reply

          scuzele ți-au fost acceptate. 🙂

        • Cudi 2017-10-17 Reply Author

          :))

      • Renata Carageani 2017-10-17 Reply

        Sună perfect. Și asta chiar e, o mantră.
        Cică dacă ești stersat, să scazi în gând cifra 7 din 100 până epuizezi suta, să faci asta mergând pe o stradă aglomerată.

        • Cudi 2017-10-17 Reply Author

          … și fără intersecții.

    • klaus 2017-10-17 Reply

      Pentru mine, 7x9=63 este 7x10-7=63. Pentru că e mai simplu. Altfel, doar pentru că sună bine, memoria mă lasă baltă. Chiar și la vârsta asta.

      • Cudi 2017-10-17 Reply Author

        Faza asta cu x10 când e cu multiplu de 9 o aplic și eu.

  • ketherius 2017-10-17 Reply

    Eu, la vârsta la care am învățat înmulțirea, nu eram în stare să fac înmulțirea prin calcule suplimentare. Adică să fac o înmulțire cu altceva, apoi să scad altceva sau să număr nuș-ce numere în nuș-ce ordine și să-mi amintesc și de ce și ordinea în care să fac toate operațiile astea suplimentare… Mi s-a părut mai simplu să-mi amintesc cât face AxB.

    Știu, acum are sens și este foarte simplu, dar atunci (prin clasa a treia sau a patra) nu aveam vârsta și obișnuința calculelor pe care le avem acum.

    • Lotus 2017-10-17 Reply

      Cred că oamenii de mai sus au dat-o puțin și pe glume. 🙂

    • klaus 2017-10-17 Reply

      Keth, am analizat faza asta a învățării. Eu eram prea leneș în a memora sau n-aveam aptitudinea asta . Tata a reușit să-mi dea o motivație, chit că chestia o observ doar acum. Atunci mi se părea doar o provocare. Mie mi s-a potrivit perfect. Pardon, acum realizez că a fost perfect.

      Cudi, nici nu știu cum să nu uit propunerea ta culinară. Te superi dacă o să-ți cer la un moment dat să mi-o repeți? 🙂

      • Cudi 2017-10-17 Reply Author

        Oricând, Klaus.

      • Ketherius 2017-10-17 Reply

        Eu am fost întotdeauna înclinat spre economia de efort -- dacă se putea să fac mai puțin, alegeam să fac mai puțin. Părinții îmi ziceau că-s leneș, la muncă cică “thinks outside the box”. Care a spus că lenea este motorul progresului?

        • delfinasu 2017-10-17 Reply

          „Lenea este creativă: progresul este realizat de către oamenii leneşi care caută căi mai uşoare pentru a realiza lucrurile.” — Robert Heinlein

          🙂

  • delfinasu 2017-10-17 Reply

    dar mie imi place mai mult ce se zice despre Helmuth Karl Bernhard Graf von Moltke (pe wikipedia). Generalul asta si-a evaluat ofițerii după două criterii: “gradul de inteligență (de la proști la inteligenți) și atitudinea față de muncă (de la leneși la harnici).
    În baza acestor criterii, au rezultat patru grupe / tipuri de ofițeri:
    A: prost și leneș
    B: inteligent și harnic
    C: prost și harnic
    D: inteligent și leneș
    iar despre D zice asa: Ofițerii din categoria D, inteligenți și leneși, erau cei pe care Moltke îi considera cei mai potriviți pentru cele mai înalte funcții de comandă. Acești ofițeri erau suficient de inteligenți ca să știe ce trebuie făcut, dar și suficient de leneși, pentru a găsi cea mai ușoară și simplă cale de a atinge obiectivul cerut.
    Este adevărat că lenea singură nu este productivă. Ea trebuie combinată cu inteligența. Oamenii leneși și inteligenți au un avantaj în societate și sunt cei mai nimeriți pentru rolul de lider într-o organizație.”
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Lene

    si mai am o vorbă : “decât să muncesti degeaba, mai bine stai degeaba”, dar nu stiu de pe unde am luat-o, e veche rău:)

    • klaus 2017-10-17 Reply

      Sau, vorba bunicii: ” să te ferească Dumnezeu de prostul harnic”.

      • delfinasu 2017-10-17 Reply

        Corect:)

    • Cudi 2017-10-18 Reply Author

      • delfinasu 2017-10-18 Reply

        true!

  • Iosif 2017-10-17 Reply

    Daca esti lenes (comod) musai sa fii inteligent, sa produci noi idei si solutii pe care le vor materializa cei mai putini dotati intelectual, însa mai puternici fizic.
    Normal ca omenirea este condusa de “lenesi” inteligenti, însa cei mai putin inteligenti încep sa se lumineze, sa nu mai suporte acest mare si extrem dezechilibru,iar pe fondul nemultumirilor sociale a celor multi puternici si harnici, societatea incepe declinul autodestructiv, conflicte interne si internationale, pe care cei inteligenti si lenesi nu sunt în masura sa le rezolve din motive de orgoliu si competitie dintre ultimii doi,cei mai “lenesi inteligenti” de pe Terra

  • Iosif 2017-10-18 Reply

    … TATAL meu, priveste din cer la acest amalgam dintre categoriile A, B,C,D, si se amuza de fii oamenilor lipsiti de ÎNTELEPCIUNEA LUI, care-I resping ajutorul si IUBIREA,autodistrugându-se unii pe altii inutil si inconstienti, înca de la începutul perceptiei binelui si raului, ascunzându-se de EL în întunericul sinelui EGO-ist destructiv.

    • delfinasu 2017-10-18 Reply

      Iosif, keep calm, nu incepe, tu nu esti vizat prin niciuna din cele 4 categorii (evident, pentru ca pentru ca era vorba de ofiteri)

  • Iosif 2017-10-18 Reply

    Viata e oricum un câmp de lupta cu noi însine… 🙂

    • Cudi 2017-10-18 Reply Author

      Că tot s-a ajuns la “câmp de luptă”…

      • delfinasu 2017-10-18 Reply

        ah!

        https://www.youtube.com/watch?v=OpFsb8iu_Vo

  • Fire 2017-10-18 Reply

    Fire e bine, doar ca nu a avut acces la net fix 1 saptamana, ca dupa circul cu morti si raniti facut managementului, m-au mutat in blocul vecin la ” penthaause”, unde e liniste de mormant. Mno, acuma urmeaza circul no. 2 sa-mi plateasca mutarea ( eu m-am mutat, insa era obligatia lor sa o faca ) + transferul serviciilor. Sau ii duc in Human Rights pentru ca m-au acomodat pe cheltuiala mea, nu a lor.
    Cum ziceam, Fire e bine, doar ca a durat fix 3 zile pana cand imbecilii de la Bell au reusit in final sa-mi transfere telefonul si netul. Trei zile si nu stiu cati tehnicieni care vorbeau engleza ca Broasca dilie, ring-ding-dingh si faceau cu seninatate scurt pe fire, dupa care ma anuntau ca nu se poate face nimic, trimitem maine supervizorii sa repare, bye ! Acum am net, I’m back, thanks pentru gandurile bune !

    • klaus 2017-10-18 Reply

      Welcome back, Fire! 🙂

      • Cudi 2017-10-18 Reply Author

        Fire, crezusem c-ai fugit în lume c-un artist!
        mă bucur să aflu că ești bine și pe poziții, că ai energie pentru circul no. 2. Dincolo de liniște, e mai bine unde te-ai mutat? Te bucuri că te-ai mutat sau ai fost constrânsă, într-o formă sau alta, să te muți?

    • Lotus 2017-10-18 Reply

      Confim că deloc nu te poți baza pe ăștia de la Bell. Eu vorbisem cu ei să te țină offline măcar o lună. 🙂

      • Fire 2017-10-18 Reply

        Lotus, nu cobi, ca si maine e o zi … tot cu liniile de la Bell !

  • Fire 2017-10-18 Reply

    Thank you, Klaus !
    Cudi, m-am mutat in blocul vecin, manageriat de aceeasi companie la care deja eram si in blocul careia ma mutasem prima oara in septembrie. A fost un santaj ordinar ( cu canadienii nu ai alta solutie decat sa-i strangi de oua ) gen ” imi dai un apartament quiet like a grave, ori te duc in Human Rights Tribunal ca am dovezi solide si iti spun sa stii ca nu o poti scalda in court. Si vorba aia, nu conteaza cine castiga, ci conteaza cati bani pierde compania din cauza mea “. Asa ca neavand loc de intors, au facut rost de un apartament in blocul vecin, tot al lor, ca sa scape de circ in court.
    Problema e ca m-au lasat pe mine sa car bagajele, iar acum ma duc dupa ei sa le cer sa ma plateasca pentru ca am facut jobul in locul lor. Plus rent abatement pentru luna cat am stat in apartamentul cu zgomot : sau ma duc in court sa cer reant abatement. Costa mai putin sa-mi crediteze chiria pe o luna decat sa se circareasca cu mine prin judecati si sa-si plateasca avocat. Well, e alegerea lor cum o sa-si plateasca pacatele !

    Eu ma bucur nespus ca m-am mutat, pentru ca in sfarsit am obtinut ce mi-am dorit ; un apartament linistit. De circoteca cu canadienii sunt satula pana in gat, insa de musai ca de voie buna, trebuie sa ma lupt ca sa-mi obtin drepturile, ca altfel nu merge in tara asta. Te calca in picioare cu zambetul pe buze.

  • Iosif 2017-10-19 Reply

    Priviti mesajul de la d-l Goagal si decriptati-l ! 🙂

    https://www.google.fr/?gws_rd=ssl

    • ketherius 2017-10-19 Reply

      Este despre Subrahmanyan Chandrasekhar, care a calculat că o pitică albă a cărei masă depășeste 1.44 mase solare va exploda ca supernovă. Dacă nu depășește, se va stinge și se va cristaliza ca pitică neagră.

    • ketherius 2017-10-19 Reply

      Este interesant și nu știu cât de întâmplător faptul că Subrahmanyan Chandrasekhar, care a primit premiul Nobel pentru fizică în 1983, este nepotul lui Sir Chandrasekhara Venkata Raman, care a primit premiul Nobel pentru fizică în 1930.

  • Iosif 2017-10-19 Reply

    Are o legatura cu acest fizician laureat al premiului Nobel, însa mesajul este mult mai profund, având profunzimi oculto- kabbalistice, si este transmis kriptic doar pe întelesul membrilor Ocultei Mondiale secrete din vârful sistemului piramidal, având o semnificatie spirituala, realizata de illuminati si francmaçoni, “papusarii”, cei care de milenii au condus si conduc sistemul, mentinând în vârful piramidei lideri ipocriti, tradatori si vânzatori de suflete, lipsiti de sentimentele nobile ale IUBIRII ABSOLUTE, si al ADEVARULUI ABSOLUT, aruncat la pamânt si calcat în picioare de legea “omul faradelegii” sistemul lui “Antichrist” sustinut de “Mamona” Finante-religii-politica- armata, Banca Mondiala, BOR, Vatican,ONU,NATO si alte organizatii mai mult sau mai putin secrete, care si-au reunit fortele în scopul instaurarii Noii Ordini Mondiale. Ar fi multe de discutat pe acest subiect însa ma opresc deocamdata aici,recomandându-va tuturor celor ce vreti sa cunoasteti trecutul, prezentul si viitorul omenirii pe Terra sa cititi Biblia, unde se afla Cuvântul si caracterele secrete ale Codului Genetic al omului creat de Dumnezeu, al existentei Universului si al tuturor lucrurilor si fenomenelor atemporale, ciclice si repetitive…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *