Category: 355 de ineptii

Discuții în familie (IV)

Seară de film în familie, instalați pe canapele, cu genericul Snow White and the Huntsman rulând. Eu, punând pitica în temă: “e o variantă a poveștii Albă ca Zăpada, filmul va fi mai mult cu Albă ca Zăpada și vânătorul trimis de regina cea rea să o omoare pe fată în pădure, pentru că oglinda i-a spus că e mai…

Read More »

Discuții în familie (III)

Eu, prăjind ochiuri și chinuindu-mă să binedispun pitica la ora 7 a dimineții cu pițigăieli: “Ohh, cine e cel mai micuț îngeraș dulce din lume?!” Mihai, salivând în spatele meu: “Eu!” “Dar în ce privință ești tu cel mai micuț?” El, mândru: “O am cea mai mică!” * Îmbrățișare de cuplu, Mihai adulmecându-mi gâtul. “Hmmm, cum faci de miroși așa…

Read More »

Roșii rehidratate după deshidratare. Sau whatever.

Nu știu dacă, unde, când am gustat eu vreodată roșii uscate în ulei, cu miresme de busuioc și usturoi, și cum mi s-a implantat mie ideea fixă că preparatul ăsta ar fi mare fițoșenie, ceva gen dulceața de nuci verzi. (Fițoșenie în sensul bun.) Ca să fiu sinceră, nu m-aș fi legat la cap cu rețeta asta dacă n-ar fi…

Read More »

CTP, intelectualii și politica

Nu știu cum am ajuns astăzi la clipul ăsta, dar l-am găsit foarte interesant. Mi-au plăcut comentariile lui Cristian Tudor Popescu. “În spațiul politic românesc, în următorii ani, nu vom vedea ajungând în prim plan intelectuali. Publicul românesc nu așteaptă un discurs intelectual. Nu așteaptă, în primul rând, un discurs rațional din partea celui care candidează. Raționalismul și intelectualismul obosesc….

Read More »

Primul meu Repost

Zilele trecute am tot dat replay pe video-ul de mai jos, replay după replay, ca să-l văd pe amețitul din filmare și pe pisicul lui cum se-nghesuie să evadeze din baia aflată sub asediu. Hai să râdem împreună: Ce urmează am scris în urmă cu vreo patru ani și, să zicem, e în topicul filmulețului de mai sus. * Well,…

Read More »

Cosmin Nedelcu recită

L-am redescoperit pe comendiantul Cosmin Nedelcu, zis și Micutzu, în verva binefacerilor culturale: săptămânal recită pe facebook câte o poezie cu valoare recunoscută în billboard-urile muzicale românești. Frânturi de spiritualitate contemporană, recitările lui debordează sensibilitate și o asimilare autentică a viziunii autorului. Prelucrările lui poetice ne bucură nespus, iată două dintre întrupările sale duminicale: Pentru ce-a de-a doua recitare am…

Read More »

Încă o șansă la normalitate

Pentru toți inteligenții și creativii lumii, am o veste magnifică. Nu îți găsești telefonul? E undeva prin casă, poate e foarte aproape, dar refuză să facă contact vizual cu tine, la modul conștient? Poate chiar de pe el citești acum rândurile astea, dar mai durează puțin până o să îți seama? De câte ori nu ți s-a întâmplat să fie…

Read More »

Discuții/faze în familie (II)

Mihai îmi explica cu avânt aseară: “Nu există brânză expirată, e foarte bună, n-are ce să fie în neregulă cu ea! Treaba cu brânza expirată e strategie de marketing, ca să nu o ții prea mult și să cumperi alta. Dacă vrei brânză bună, tre’ să plătești triplu pe aia învechită, nu cumva să o ții pe asta mai ieftină…

Read More »

Minima decență

Când eram mai tânără jucam des în filmele din capul meu, salvându-i la grămadă pe toți salvatorii lumii. Cu mult dramatism, cu stai să mai pornesc o dată melodia, cu parcă se poate mai tragic de-atât. Spre exemplu, Batman, agentul 007, care mai era… ultimul mohican și Banderas, cred, făceau front comun ca să mă salveze pe mine și pe…

Read More »

IAMX

Sigur că puteați trăi și fără să auziți de IAMX. Însă, în inerția recentelor zile melomane (în care nu demult antimanelistul Mihai și-a făcut propriul cd puternic naționalist pentru mașină, cu alde “se mărită Mona”, “uite-așa aș vrea să mor”, “căsuța noastră” și “treceți batalioane române Carpații”), am ascultat și reascultat multă muzică, printre care și pe domnu’ de mai…

Read More »

Să nu fiu ipocrită, am creier de primitiv

Fără a o face pe modesta, mărturisesc că vă consider pe majoritatea celor care citiţi rândurile acestea cu mult mai inteligenţi, educaţi şi rafinaţi decât mine. Tocmai pentru vă percep astfel, ştiu că nu veţi face stânga-mprejur aflând că pocnesc din degete şi mişc din umeri ascultând asta: Am mai spus de-a lungul timpului că am şi eu lipite de…

Read More »

Există vampiri energetici?

Nu demult, să fie câteva săptămâni de atunci, am avut un scurt dialog cu o prietenă referitor de la deochi și vampiri energetici. Cum am ajuns acolo? Vorbeam despre bunii noștri soți, care ne mângâie creștetul și spun șoptit sau în gând o rugăciune, când ne doare capul fără motiv. Mihai mai are obiceiul de a mă pune să-mi schimb…

Read More »

Meșterul casei

De vreo două săptămâni tot măcăn eu că trebuie să decupăm niște iarbă în jurul firavului nostru tei, ca să ajungă mai cu succes apa la rădăcinile lui, că pătura groasă de gazon o cam înghițea pe toată. Lucru simplu: iei un cuțit și decupezi un cerc, un pătrat, o steaua lui lucifer împrejurul pomului, ceva de genul 50 cm…

Read More »

11 August

Azi a fost ziua de sâmbătă, nu? Nu, vineri a fost. A fost vineri și a fost „hard life”, cum zice pitica. Ne-am trezit cu noaptea în cap, ca să fim în downtown (centimetri ăia de pe hartă cu blocuri turn) la 8 cel târziu. (Stați, că Mihai pune acum încă o afinată, de data asta cu gheață). „Scrie în…

Read More »

Spărtură de orez

Când vine vorba de orez, pofta îmi fuge la pilaful tinereților mele, cu ceapă, ardei, morcov ras, bucățele de ciuperci prin el, pilaful acela plin de legume și culoare (și care necesită orez banal, oval înspre rotund, ba chiar și o spărtură de orez – nu lunguieț, nu nelipicios). Lui Mihai, în schimb, când vine vorba de orez, pofta îi…

Read More »

Ghiveci

Pluto este mai mic decât Luna noastră. Nu e ca-n Jurrasic Park, T-Rex și-ar fi rupt picioarele alergând după un om. Există un link între praful din locuințele noastre și obezitate, spune un studiu obscur. Cică fumătorii de țigări “light” sunt mai vulnerabili în fața cancerului decât restul fumătorilor. La fel și lactatele light – sunt mai nocive decât cele…

Read More »

Doctor Who

Se numără printre voi câțiva fani Doctor Who? Tind să cred că nu, deși mare mi-ar fi bucuria să mă înșel. Doctor Who e un serial produs de BBC de prin anii ’60, având ca personaj principal un Lord al Timpului – Doctorul (“care doctor?”, întreabă toți, de unde și numele de Doctor Who), care călătorește unde vrea el –…

Read More »

We’re back!

Încep prin a vă spune că zilele trecute nu au fost umbrite de vreun necaz, toți suntem bine, doar că am avut mult de muncă și am umblat ceva și prin împrejurimi, marcând weekend-ul lung cu scurte escapade prin munții și pe la lacurile dimprejurul Calgary-ului. Zânul Măseloi și-a luat tributul, lăsând, la schimb, câțiva dolărei sub perna autointitulatei teenager…

Read More »

La mulți ani!

Nu, nu este ziua vreunuia dintre noi, ci a unui amic din offline, pe care îl știu din facultate. N-aș fi știut că e ziua lui, dar m-a anunțat de dimineață facebook-ul. Înainte să vă explic cât mă poticnesc eu în urările de „La mulți ani!”, o să vă povestesc ceva scurt despre amicul meu de pe vremea când eram…

Read More »

Enter title here

Până când își face timp Mihai să scrie articolul despre proiectul MASA, care masă e gata, e mare și grea de nu ne nu vine s-o mai urnim din loc (cel puțin, nu în doi), să vă mai zic o vorbă. În primul rând, am citit în Time că nu e tocmai bine să faci duș zilnic. Că trebuie să-ți…

Read More »

Halatele albe

Nu mi-am băut toată cafeaua, dar am zis să vă spun repede ce trăsnaie mi-a trecut prin cap, până nu uit detalii. E o altă teorie de-a mea, fără pretenții de adevăr și probabilitate. Intru direct în pâine. Imaginați-vă că, peste mulți, mulți ani, știința ajunge în pragul în care poate reconstitui viața, fix așa cum era. Pornind de la…

Read More »

De prin casă

Atunci când sunt ca acum, lipsită de vlagă și inspirație de gospodină, mă rezum la a cresta câteva pulpe de pui, a le presăra cu sare și piper și a le prăji trist în baie de ulei. Fac și un piure lângă, din patru, cinci cartofi mari. Altfel, le dau pielea jos, le marinez și le complic la cuptor. Dar…

Read More »

Seppuku (articol de dezinteres public)

În backgroundul discuțiilor despre avort, Mihai a tras o răceală zdravănă, cu dureri în gât și febră de 39, pitica o rană deasupra călcâiului, provocată de încălțăminte, iar eu sunt acum capabilă să îmi mișc fără durere doar degetele. Stau cu coatele lipite de masă, ușor adusă de spate și nu mișc decât ochii și degetele tastând. Că altfel mă…

Read More »

Despre vise

M-am lăudat acum câteva zile că nu am mai luat antibiotice de ani și că, din primăvara trecută, n-am mai tras vreo răceală serioasă. Ei bine, cu nasul iritat de batiste, cu senzația de acel ceva în gât, printre repetate strănuturi și accese de tuse, vă invit să vorbim despre vise, să vedem ce crede unul și altul despre ele,…

Read More »

243

Nu ştiu dacă o să vă placă melodia de mai jos. Eu am auzit-o prima dată săptămâna trecută şi, de atunci, un pitic din creierul meu mi-o fredonează constant pe fundalul gândurilor. O să-i treacă, ştiu, dar, până una alta, poate vă molipsiţi şi voi.

Read More »

242

Mă gândeam adineaori că aş putea să formulez un decalog sau ceva al amânării fumatului, pe care să-l lipesc pe frigider. Scris cu litere de-o şchioapă, cu chestii convingătoare pentru mine. “Nu ai voie să fumezi în casă. Chiar vrei să ieşi acum din casă, să fumezi pe porch la -6 grade? Chiar nu poţi amâna ţigara asta, chiar ai…

Read More »

241

Acesta este cântecul pe care pitica îl învaţă la ora de muzică pentru serbarea de Crăciun. Îmi cam dau lacrimile de fiecare dată când îl ascult.

Read More »

240

Din categoria “nu ştiam”: Ei bine, eu nu ştiam de cei 144.000 de aleşi ai lui Dumnezeu. Slujitori pecetluiţi, despre care nu prea înţeleg ce e cu ei. Din perspectivă ortodoxă nu am găsit explicaţii, iar Martorii lui Iehova pretind că cei 144.000 sunt cei care vor ajunge în Rai. De ce popii noştri nu ne vorbesc despre cei 144.000?…

Read More »

239. [2016-11-08]

9:39 A.M. Mă tot gândesc de vreo oră ce prăjitură sau tort să-i fac lui Mihai de ziua numelui. Nu-mi pot scoate din cap următorii numitori comuni: mascarpone, biscuiţi, pişcoturi. Să fie tort tiramisu, să fie o prăjitură inventată de mine, cu biscuiţi, cu pişcoturi, cu mascarpone amestecat cu frişcă şi vanilie, apoi toată chestia rezultată să o învelesc în…

Read More »

238. Gioale

Poate vocalele comune, numărul de silabe sau argoul în sine m-au făcut să cred, dintotdeauna, că gioale înseamnă coaie. Până şi expresia „a da la gioale” îşi avea rostul în mintea  mea, pentru că unde altundeva să fie mai potrivit a lovi, dacă nu în punctele cele mai sensibile ale adversarului. În dimineaţa asta, din cauza gioalelor mi-a ieşit cafeaua…

Read More »

237. Felinarul de sub geam

Sunt câteva zile de când, peste Calgary, s-a lăsat ceaţa ca o mătase fină, rece şi umedă. Oamenii, netulburaţi de particulele minuscule de apă suspendate în aer, îşi văd de rutina lor zilnică, fiecare cu cel puţin o cheie în buzunar. Cheia e printre cele mai preţioase obiecte ce-i însoţesc în veghea existenţei; fiecare cheie deschide un bun muncit –…

Read More »

235. Cu alde Tatoiu farmaciste.

Am în readerul wordpress blogul Gară pentru noi, aşa că am parcurs ultimele articole scrise de Renata Carageani. În ultimele, parcă, tasta (prin gura unui prieten) că Tolo e un jeg, că denigrează sistemul medical din România; mă rog, m-a enervat. Recent a mai făcut şi ceva aprecieri pe seama înfăţişării Elenei Băsescu, conchizând că n-o mai ia nici naiba…

Read More »

234. Zinnia & alte flori de-ale mele

Primele şase imagini de mai jos sunt cu aceeaşi floare, pozată de-a lungul unei săptămâni. Sunt tare mândră de ea. Din motive de şantier primăveratic în curtea casei, i-am pus seminţele în pământ abia pe la sfârşitul lui mai. Acum e sfârşit de septembrie, deja au fost nopţi sub limita îngheţului, iar ea înfloreşte nestingherită. De fapt, ele, că sunt…

Read More »

233. Lauda de sine nu miroase-a bine

Eu, când postez în categoria celor 355 de inepţii, nu port grija firului logic. Iar acum am probleme şi cu firul de net. Las să curgă, ce-o fi, o ieşi. Poate că am avut o viaţă grea, deşi, la cum am trecut peste toate şi la cât de teafără mă aflu acum, n-aş zice c-a fost chiar grea, că greul,…

Read More »

Frază lungă

Mi-a plăcut fraza motanului Pandalie, lungă cât postul creştinesc, care-o fi el, şi-am zis şi eu, aşa, în joacă, să văd în câte virgule şi logici ratate am să mă-mpiedic vrând să zic c-am văzut aseară The Revenant, Legenda lui Hugh Glass, şi că ne-au impresionat Di Caprio şi ursul, şi calul, şi răul, şi ne-a făcut să ne-ntrebăm de…

Read More »

“Miroase ca-n România”

… oftează cu melancolie pitica ori de câte ori trecem cu maşina pe drumurile învecinate vreuneia dintre gropile de gunoi ale Calgary-ului. La fel ne povestea şi un prieten momentul lui de visare, cu gândul la Bucureşti, pe când stătea la balcon, în curtea interioară a unui complex de apartamente, deasupra unei ghene de gunoi (într-o urbe mai estică a…

Read More »

Autostrada ca o metaforă

Două sensuri bine delimitate, mii de faruri îndreptate spre acelaşi punct din faţă; pe contrasens, aceeaşi întrepătrundere de scopuri ţintite spre destinaţii convergente. Unii, mai grăbiţi, fac slalom printre maşini căutând întâietatea, gonind spre cât mai în faţă, căutând un orizont cât mai deschis. Pentru asta îndrăznesc a forţa acceleraţia, iar unii chiar depăşesc limitele comun acceptate, uneori ale normalităţii,…

Read More »