Insensibilitatea cotidiana

Redau integral textul lui Andrei Pleşu, alte cuvinte fiind de prisos, Dianaticus Cudi vã invitã la un moment de recunoaştere. Enjoy! Insensibilitatea cotidianã “Faptul de a avea imaginaţie e o garanţie de nefericire. Nu te poţi bucura de imediat, fie pentru cã îţi aminteşti, melancolic, de necazuri trecute, fie pentru cã te preocupã dificultãţi viitoare. Nu te poţi bucura de…

Read More »

The Star

Spre ideal. Spre steaua. Spre tine. De câte ori nu te-ai întrebat dacã ãsta-i drumul, dacã paşii nu te-afundã în loc sã te-nalţe, dacã ãsta-i sensul. De câte ori nu ai dezertat prãbuşindu-te în margine de drum şi ai zãcut astfel, fãrã ca nimeni sã te fi ajutat. Invizibilã într-o lume a ochilor, transparentã într-o lume a culorii. Dar nici…

Read More »

Here we go again

Vã amintiţi, dragii mei, când dezbãteam noi muzicã pe aici? Ooo, daaa, despre treaba aia vorbesc. O luãm de la capãt. Voi propuneţi câte o melodie care vã place în mod deosebit, eu scriu despre ea, pe lângã ea sau cumva, aşa, în stilul consacrat. O singurã piesã, nu douã, nu aleg din trei. Nu scriu despre voi, dar dedic….

Read More »

Never let me go

Mi-e poftã dintr-o datã, mã evapor de unde sunt pentru a mã deschide în ce sunt. Indiferent cât de greu ar fi totul, pot zbura deasupra oceanului din mine şi fiecare prãbuşire e o nesperatã baie în spumã de trãiri. Vibrez la cea mai finã adiere, tremur, îndur şi sper, greşesc pentru a simţi. Niciodatã nu doresc sã fiu altfel….

Read More »

Însemne

Eu Rãmãsesem fãrã bani şi, durere maximã, fãrã ţigãri. Ştiam cã trebuia sã intru în posesia unei sume, însã probabilitatea ca aceasta sã fi fost deja în cont era prea micã. Şi tot ce vroiam erau nenorocitele de ţigãri. Cu o searã înainte, mã gândisem la îngeri. Cu o searã înainte m-am simţit plinã de ceva, un fel de euforie,…

Read More »

In a manner of speaking

Cuvântul. Cel nerostit, cel aşteptat. De el se agaţã ziua şi noaptea, pentru el deschide ochii. Fãrã el e imobil, e gri, mut şi surd. Dar cuvântul… Îl prãbuşeşte spre înalt, îl urcã spre adâncuri, cercetând legat la ochi dupã propria-şi dumnezeire. Nu închide însã ochii, îi e teamã de luminã, de pericolul strãlucirii. Şi nu înţelege de ce şi…

Read More »

Corsario

Ştiu. Bombãn singurã când mai bag vreo piesã pe aici, dar n-am ce face, îmi tratez oaspeţii cum pot şi eu, încercând sã îndulcesc momentele de contemplare mutã cu muzicã de fundal. Nu cred cã aţi ascultat prea de curând piesa urmãtoare, aşa cã vã invit sã abandonãm încordata rutinã a celor zilnice preţ de câteva minute, în acordurile fine…

Read More »

Rockeri vs. manelişti

Nu am nici o treabã cu nici una dintre taberele astea în perpetuu conflict, absolut nici o treabã. Eu ascult de toate, selectiv, de-ale mele. Însã nu pot sã nu mã amuz pe seama afişãrii ostentative a unora, cum cã sunt ce sunt, cum cã ceea ce ei sunt e bine şi alţii sunt rãu, dar rãu-rãu…! Asta dupã ce…

Read More »

Melancholia

Mi-a fost recomandat în repetate rânduri, mi s-a spus cã e “oau!”, tulburãtor ºi original. L-am urmãrit în weekend ºi da, e ciudãþel scenariul, e interesantã abordarea, regia, muzica ºi imaginea. M-a incitat niþel ideea cum cã vine iarãºi apocalipsa cinefabuloasã, însã m-am calmat dupã prima parte a filmului, când am realizat cã se merge pe trãiri, reacþii în faþa…

Read More »

OMFG! E prima oarã când vãd reclamele astea… Şi ziceaţi cã se cautã creativitate?! http://www.youtube.com/watch?NR=1&v=3p1osSjCYo0&feature=endscreen

Read More »

Fragile Dreams

Mã bag din nou în seamã cu câteva rânduri, însã fãrã a reuşi sã mã prind de o idee anume, de nimic. ¥Bunã!µ, cam asta e scopul aparent. De ce nu s-au inventat tehnologii care sã pãtrundã în mintea noastrã, atunci când vrem asta, şi sã cureţe tot, sã readucã o ordine confortabilã, sã arunce tot ce e stricat şi…

Read More »

Suflet de copac

Nu îl pot înţelege pe dobitocul care şi-a vârât primul gunoiul în scorbura acestui copac. Cu atât mai mult, mi-e greu sã pricep ce anume l-a îndemnat pe al doilea dobitoc sã procedeze la fel. Sau pe al treilea, sau pe al patrulea. Cu rãdãcinile adânc înfipte în pãmânt şi coroana ridicatã-n cer, copacul este un simbol al vieţii. Iar…

Read More »

Obiectiv sau sens

Par genul ãla de om aflat, cel puţin demagogic, sau mai blând formulat — teoretic, în cãutarea sensului vieţii. Practic şi evident, nu sunt. Ideativ, da. În viaţã realã caut sã ating obiectivele tuturor, scopurile acelea comune, cum cã sã ai bani sã trãieşti, sã îţi plãteşti utilitãţi şi nevoi primare. Obiective de subzistenţã. Mai apoi, proiectez tot asupra aceloraşi…

Read More »

Un moment de respiro binemeritat, inspirat, amuzant ºi pur democratic… Pentru descreþirea neuronilor, cu dedicaþie: :p

Read More »

Poveste

(Cotrobãind prin mail dupã înscrisurile trecutului, dãdui de povestea asta. Atemporalã, zãu aºa. Necesita corecturi, dar Dorel m-a asigurat cã mere ºi aºa… ) A fost odatã ca niciodatã,  pe meleaguri hunedorene, cã de n-ar fi fost nu s-ar fi povestit, iar noi nu ne-am mai fi întâlnit, o fatã mândrã şi frumoasã cum nu s-a mai vazut la televizor,…

Read More »

Vina ce ne-nvinuieste

“Performanţeleµ notabile marcate cu prilejul ultimei sesiuni de Bacalaureat din mioriticul plai au creat o vâlvã pe mãsurã şi o ocazie nesperatã pentru unii de a împroşca cu concluzii vehemente generaţia care a participat la examenul de sfârşit de liceu. Atât presa cât şi celelalte mijloace de informaţie au mustit zilele acestea de impresii şi categorisiri de tot felul, cei…

Read More »

Lunã plinã. ªi mã întreb ca boul: acei pictori care au pensulat pe pânzele lor tristeþea, neputinþa, amãrãciunea, cu genialitate, sub protectoratul mamei muzã, într-un chip unic, empatic, astfel încât atâþia sã oftãm în faþa artei… Aceºti pictori, ce neîmpliniri aveau într-înºii? Pe acei poeþi ce ºi-au potrivit simþãmintele în rime, ce doruri îi chinuiau? Fundamentale? Sociale, politice, guvernamentale, economice,…

Read More »

Autentica

Dacã ai ceva important de fãcut, sau chiar dacã n-ai, nu te obosi sã citeşti cele de mai jos. Închide pagina. Ai fãcut-o?

Read More »

Una dintre piesele acelea care mã “lovesc” adânc ori de câte ori le ascult. Şi nu sunt multe. Genul de melodie în timpul cãreia iubeşti, chiar dacã, în rest, n-o faci.

Read More »

Despre ceasuri

(Un text redescoperit într-un sertar dosnic din calculator) “Ceas. Un dispozitiv cu mare valoare moralã pentru om, potolindu-i îngrijorarea pentru viitor prin faptul cã îi reaminteşte ce mult timp îi rãmâne.µ Ambrose Bierce Dacã ar fi sã stãm şi sã judecãm societatea actualã, desi e la fel de valabil si pentru cele trecute, se poate spune liniştit cã trãim într-o…

Read More »

…este dificultatea de a face parte dintr-un popor de indecişi. Subiectivã, predicativã sau atributivã? Prefer sã îmbrãţişez suveranitatea subiectului, resemnatã acum, cã am înţeles de ce aşa şi nu altfel. Într-o ţarã în care Curtea Constituţionalã trebuie sã decidã cine ne reprezintã la Bruxelles, într-o ţarã în care Ministerul Educaţiei admite cã o propoziţie este deopotrivã subiectivã şi predicativã (albã,…

Read More »

Noi, ãştia mai de pe la ţarã, avem alţi indicatori economico-financiari decât cei matematici, precişi, concreţi, bazaţi pe analize cantitative şi calitative. Nivelul de trai, bunãstarea populaţiei, protecţia socialã, progresul, regresul economic, toate astea se vãd cu ochiul liber, se constatã stând sprijinit în poartã, bâtã, cot sau oricum, privind corcoduşii şi duzii neîngrãdiţi, adicã crescuţi la drumul mare şi…

Read More »

Bunica

Bunicã-mea a fost o moldoveancã pur sânge. Femeie frumoasã la viaţa ei, cu trup bine fãcut, piele albã, ochi albaştri şi pãtrunzãtori, pãr blond închis şi lung, adunat în coc. N-am moştenit, spre ghinionul meu, nici una dintre trãsãturile ei fizice. Dar, chiar aşa nenoroc, nici mãcar una. Sorã-mea, mai norocitã decât mine în privinţa zestrei genetice, şi acum se…

Read More »

Heart Shaped Box

…I wish I could eat your cancer when you turn black. Hey! Wait! I’ve got a new complaint! Forever in debt to your priceless advice…

Read More »

Cum ţi-ar plăcea să fii sedus/ă

[Text scris în urmă cu mulți ani, pierdut, recuperat și republicat] Grea întrebare. Dată naibii. E ca şi cum aş face publică harta ce indică traseul spre ditamai comoara. Şi zău, se pierde din farmec. Aşa că în locul drumului precis şi sigur, aleg să îmbârlig oarecum situaţia foarte simplu: rup harta în două, apoi în patru, apoi din nou…

Read More »

A Beautiful Lie

Cum tot împroşc cu muzicã în toate pãrţile, nu putea scãpa nici blogul de obsesia melomanicã. Aşadar, o minciunã frumoasã:

Read More »

Blue cafe

Şi uite aşa, omul mai aprinde câte o torţã, coborând tot mai spre adânc, în şi mai multã beznã, redescoperind ce-a fost uitat demult. Nimic nou, totu-i la fel, neclintit. Mai mult pustiu şi mai mult dor. Praf de stele aşternut în timp peste toate, praf de vise, neatins, neîmplinit. Într-un colţ dosnic, o altã torţã. O aprinde şi pe…

Read More »

Repetabila povară

Simt nevoia sã vã împãrtãşesc o poveste tristã şi adevãratã. Astãzi am fost la înmormântarea mamei cuiva drag mie. A fost o zi rãvãşitoare, o pildã pentru mine, un exemplu pentru toţi. Este o poveste despre o familie cu mamã şi tatã, cu doi bãieţi frumoşi, dar greu încercatã de soartã, prea greu încercatã. Mama şi-a aflat sfârşitul devoratã de…

Read More »

White noise

Toatã lumea vorbeşte despre politicã. A vorbit despre politicã şi o va mai face şi de aici înainte, fiindcã e an apocaliptic şi electoral. Octavian Paler avea o vorbã: ¥Politica nu are principii. Are numai interese.µ Iar când vine vorba de interese, Cudi lasã garda jos. Sunt o pârlitã şi voi muri ca atare. Nu-mi place politica, nu simpatizez circul…

Read More »

Caruso

Îi privesc, îi ascult şi nu mã satur. Pavarotti, priviţi-l cum cântã, cum simte. Uitaţi-vã la faţa lui. O interpretare care te face sã trãieşti deopotrivã durerea şi-mplinirea. Şi care-adunã gândurile, le cerne şi le inspirã pe-acelea care-şi meritã rostul. “Te voglio bene assaie ma tanto bene sai, É una catena ormai che scioglie il sangue dint’e vene sai”… Atât…

Read More »

Muşuroiul

O piaţã, un parc, un loc public unde oamenii se adunã şi stau, nu fac nimic. Astfel de situaţii, locuri, mã fascineazã de-a dreptul. Practic, e ca şi cum aş asista la o însumare de oameni, singulari şi însinguraţi, solitari sau în cuplu, în familie sau între prieteni. O însumare de caractere şi destine, care se analizeazã reciproc, se privesc…

Read More »

Noapte de iunie

Departe de luminile oraşului. La noi e întunericul şi sus ard fãclii. Jos e adierea şi sus danseazã curcubee îmbrãcate-n aur şi argint pe ritmul corzilor celeste. La ce bun aurorele lor, când cerul nopţii ãsteia-i spectacol divin? Când închizând ochii simţi şi vântul, simţi şi viaţa, te simţi pe tine altfel decât ai fi sperat, împlinit într-un film de-o…

Read More »

Ulciorul

Rãmâi sã mai ciocnim o cupã La hanul vechi de pe coclauri, Cãci pentr-un vin şi pentru tine Mai am în sân trei pungi cu aur – Rãmâi sã ne-alungãm tristeţea Şi setea fãrã de-alinare Cu vinul negru de la hanul Din valea umbrelor fugare. Ştii tu, frumoaso, cã ulciorul Din care bei înfriguratã E fãurit din taina sfântã, Din…

Read More »

Oameni sugativă

Aţi avut ocazia sã cunoaşteţi specimene din cele umane, tip sugativã, care se-ntovãrãşesc cu cei pe care îi simt mai buni decât ei? Şi le stau alãturea cât e nevoie pentru a le înţelege, mãsura şi aprecia potenţialul, structura intimã, modul de a gândi şi cel în care acţioneazã? Pentru ca mai apoi sã probeze noile tipare, modele şi pentru…

Read More »