web analytics

Primul meu Repost

Zilele trecute am tot dat replay pe video-ul de mai jos, replay după replay, ca să-l văd pe amețitul din filmare și pe pisicul lui cum se-nghesuie să evadeze din baia aflată sub asediu. Hai să râdem împreună:

Ce urmează am scris în urmă cu vreo patru ani și, să zicem, e în topicul filmulețului de mai sus.

*

Well, când viaţa unei femei singure are glume proaste în program îi dărâmă pur şi simplu masca de sub cadă. E, cu desăvârşire, suficient. Dacă mai încadrezi acţiunea şi după miezul nopţii, ai tacâmul complet pentru un thriller la cote maxime.

Deci, eşti femeie, nici un homo erectus în casă, copilu’ doarme, îţi vine să mergi la baie. Uşa e închisă (slavă cerului, doar n-ai vedenii), aprinzi becul, apoi o deschizi. Şi vezi nenorocita aia de mască din plastic alb pe jos şi deschizătura aia întunecată descoperită. În secunda 1,3 închizi uşa şi-ţi spui că n-ai văzut bine, că n-are cum. Asta în timp ce ţii de uşă, ca şi cum cineva de dincolo ar vrea s-o deschidă. În secunda 1,5 eşti varză şi conştientizezi asta, că-ţi vine şi mai acut să mergi la budă. Însă nu poţi, că-i sub asediu. OK. This is war! Fugi la laptop şi cu sânge rece cauţi pe google „cum scapi de şobolanul din baie”. Nu găseşti nimic, n-ai timp de din astea, nemernicul probabil deja îţi adulmecă periuţa de dinţi, îţi roade HI-ul, îşi dă cu balsam de păr. Bâzâi pe cine poţi bâzâi şi-ntrebi, în timp ce îmbraci blugii şi-ncalţi cizmele de iarnă, ce naiba trebuie să faci. Afli că trebuie să blochezi cu ceva uşa, să ai la-ndemână o cutie, ceva în care să prinzi monstru’ şi că, de fapt, e posibil să nu fie nimic în baie, dar no, asta-i altă poveste. Încalţată cu cizme, flancată în blugi, cu o găleată goală în mână şi o mătură în ailaltă te înfiinţezi în faţa uşii de la baie. Laşi armamentu’ jos şi fugi după un placaj cu care să blochezi intrarea, să nu fugă. Ok, Godzilla, tonight we dine in hell!!!

winged_ratPentru început apeşi obsesiv compulsiv întrerupătorul de la becul din baie, să zică vecinii că trimiţi mesaje Morse personalităţilor tale multiple. Îţi zici că chestia asta fie îi va băga frica-n oase, fie îl va zăpăci. Continui vreo 5 minute, până-ţi faci curaj să deschizi porţile iadului. Şi le deschizi într-un târziu, cât să-ncapă printr-însele unu la sută din aria ta vizuală, apoi mai lărgeşti puţin câmpul, şi tot aşa, până strecori placajul ăla cu care blochezi uşa. Şi iată-te dincolo de tranşeul tău, cu mătura trântind capacul de la budă, cercetând prin cadă, pe sub chiuvetă, peste tot. Nimic, frate. Nenorocitul e inteligent, e abil, e viclean. Oglindă, calorifer, suport, perete unu, perete doi, perete trei, tavan, perete patru, jos, sus, colţuri, găuri, unde eşti perfidule şobolan, unde, unde, unde! Ok. Din uşă, cum ar veni, respectiv din spatele placajului ăluia care nu-i permite să fugă, ridici masca aia de la cadă (e acolo animalul…). Totuşi, în spatele wc-ului nu se vede prea bine, aşa că apuci în zbor o jucărie de-a copilului, respectiv un elefant gri din cauciuc cât un deget de mare şi ţinteşti cu el fix dincolo de budă. Nici o mişcare. În doi timpi şi trei mişcări iei placajul în mână şi-l fixezi de-a lungul căzii, peste masca aia şubredă, pui găleata în cadă, dai drumul la apă să o umpli şi te retragi repede după uşă. Apa curge, şi curge, şi curge, iar tu de juma de oră simţi că faci pe tine, aşa că mai bagi de amoru’ artei un Morse precaut, că doar nu vrei să arzi becul tocmai acum, şi te aşezi, într-un târziu şi încordată, pe tron. Arunci o privire circumspectă de jur împrejur şi te trec toate alea plus un ţipăt, când vezi în spatele wc-ului o chestie mică, gri, cu coadă. Şi curva de viaţă râde ţinându-se de foale, era elefantu’ de cauciuc.

Lipeşti găleata plină de placajul fixat peste mască, eşti tare. L-ai nenorocit pe nemernic, you’re a fucking hero! Şi brusc te simţi mai bine, parcă ai fi luptat cu toată armata Mordorului, parcă eşti mai bărbată, parcă ai reuşit. Pui capu’ ăla bolnav pe pernă, închizi ochişorii… Ş-apoi îţi trece-un gând… Sigur era închisă uşa de la baie când ai văzut căzută masca de sub cadă?! Se anunţă o noapte lungă, iar dimineaţă vei ieşi din dormitor pe scara pompierilor. Ş-adormi cu fâs-fâsul de spălat geamuri în braţe, cu tv-ul dat la maxim, în apartamentul cu cel puţin două suflete. De la etajul 6. Bloc turn. Hunedoara. România. Terra. You (almost) saved the world!

*

Și n-a fost singura pățanie de genul.

Dacă ați ajuns aici cu lectura, aveți o țuică de la mine! Vă mai plictisesc cu un filmuleț pus la păstrare, vechi și clasic, cu mascații în acțiune. (Îl pun aici în virtutea ghiveciului, pur și simplu pentru că mi-a plăcut, m-a făcut să râd). În rolul pricipal, ușa antimascați.

 

Altfel, dacă mai ieri aveam 20+ grade, la noapte așteptăm furtună de zăpadă. Mă întreb: și la voi un “lasă-mă să te las” general, un fel de “aiurea-n tramvai” de sezon, naiba știe? Știați că depresiei i se mai spune și depresiune? Când mai bag, așa, un post de-a-n-pulea, o fac pentru că mi-e drag de voi, ca să mă bag în seamă cu voi, uneori mi-e frică să nu dispăreți de tot.

Apropo, încă una de colecție, de pe facebook:

65 Comments

  • Fire 2017-10-01 21:06 Reply

    Peste drum de blocul in care locuiesc, exista o parcare si pe marginea ei un sir de pomi. La radacina unui pom isi are casuta Shobi ( sobolanii ), ca l-am vazut prin frunze. In fiecare seara ma duc si ii duc mancare langa buturuga, aproape ca ne-am imprietenit : nu mai fuge cand ma vede, ba dimpotriva, vine si cara mancarea de pe buturuga fara sa se mai sperie de mine. Sobolanelu’ e simpatic foc, cu ochii ca margelele. Un fel de veverita fara coada stufoasa.

    • Cudi 2017-10-01 22:44 Reply Author

      Fire, dacă șobo împricinatul ar fi avut și el un umanoid protector, care să-i dea mâncare seară de seară, poate n-ar mai fi umblat prin canalizările blocurilor turn, speriind descreierate.

      • Fire 2017-10-02 05:52 Reply

        Problema e ca daca au de mancare, astia se inmultesc ca sobolanii … Langa linia de pomi, lipit de parcare e casa si curtea unui chinez care are o gradina cu flori pe care si-o admira in fiecare dimineata, ca il vad de pe geam. Shobi isi are galeriile de sub pomi, trece pe sub gardul vecinului si se duce la el in curte cine stie pana unde.
        Daca ar stii chinezu’ ca ii hranesc colonia de sobolani din curte, pai nu m-ar alerga cu girofarul politiei ? D-aia ma duc seara tarziu sa il hranesc pe Shobi, ca nu ma vede nimeni.

        • Cristina 2017-10-04 07:49 Reply

          Fire, poate chinezu’ te lasa dinadins sa ii ingrasi sobolanul de langa casa. O fi planuind sa il puna pe masa de Chinese New Year. Sa nu te miri daca intr-o zi nu o sa-l mai gasesti pe Shobi acasa. 🙂

          • Fire 2017-10-04 08:56 Reply

            Cristina, tare asta ! Nu m-as fi gandit in veci la treaba cu chinezu’ ! In acelasi loc cu shobi, cauta de mancare si Alphonso, un sconcs ce da ture pe sub acelasi gard. L-am vazut de vreo 2 ori si imparte mancarea cu Shobi, ori e la noroc. Cert e ca Shobi nu roade oase, insa ele dispar pana dimineata.

  • Iosif 2017-10-02 03:41 Reply

    Fire&Cudi problema planetei albastre Terra,nu sunt amarâtii de sobolani de prin canale,ci sobolanii rationali-sentimentali cu doua picioare, care conduc lumea prin acte de teroare…
    http://actu.orange.fr/monde/fusillade-a-las-vegas-au-moins-20-morts-et-100-blesses-magic-CNT000000Pou4G.html

    • Cudi 2017-10-02 11:57 Reply Author

      Am văzut și eu la știri, Iosif. Nici nu știu ce să mai zic, e groaznic.

    • Fire 2017-10-02 12:25 Reply

      Iosif, din partea mea , lumea asta se poate duce p..lii de suflet din secunda doi, ca pentru mine e tot aia. Nu fac parte dintre aia care vor o lume mai buna, nu am adus copiii pe lume pentru care sa-mi fac griji si responsabilitati, iar mie imi este clar ca nu o sa prind o lume minunata in viata asta, so …
      Daca maine se duce dracu’ sandramaua, singurul care plange dupa mine e Shobi de sub gardu’ vecinului … De fapt, nici nu-s chiar asa sigura ca dupa mine chitaie, ci mai degraba dupa mancarea livrata de mine. Si pentru Shobi, ca o fi o lume mai buna sau mai rea … nu-i nici o diferenta. Nici pentru mine.

      • Iosif 2017-10-02 13:02 Reply

        Fire draga,eu în mod sigur as varsa o lacrima,ca pentru oricare dintre cei cu care am socializat,chiar daca nu v-am vazut decât cu ochii sufletesti,prin gândurile voastre exprimate în cuvinte.
        Nici mie nu mi-e frica de moarte (moartea este cel mai minunat si sublim lucru al existentei) însa misiunea mea în aceasta viata abia începe,dupa ultima moarte si (re)nasterea din apa si Spirit,în care sunt doar un copilas ce învata si se dezvolta sub atenta supraveghere si iubire a Ttalui ceresc .

  • delfinasu 2017-10-02 05:21 Reply

    Cudi, cum eram pe fugă dimineață, nu am apucat sa-ti scriu un comentariu dar ti-am citit textul ca mic-dejun și-așa o stare de însorit am avut mai apoi, de numa-numa! conduceam vw-ul pe cărările patriei și zâmbeam, pe cuvânt.
    E drept, intamplarea in sine e infricosatoare si pentru mine, dar atat de haios ai scris-o ca am râs de una singura ș-apoi am zbughit-on treaba mea cu zîmbetul pe buze și asta datorită ție:)

    • Cudi 2017-10-02 11:51 Reply Author

      Delfinaș, te lauzi cu soare? Bine… La noi ninge și deloc liniștit. E viscol din ăla pe care dacă-l înfrunți cu rimel pe gene, o să arăți negreșit ca Joker.

      • delfinasu 2017-10-02 14:05 Reply

        asa o fost, vreo 19 – 20 grade cu plus pe la 2 dupa amiaza, desi dimineata erau in jur de 7 – 8 grade (cel putin asa indica termometrul de bord al masinii)
        soare categoric a fost – asa indicau ochii mei 🙂

  • Lotus 2017-10-02 11:23 Reply

    Eu n-am înțeles primul clip până când nu i-am citit, mai devreme, descrierea: stăpânul și pisicul urmăreau un șoricel. Acum e amuzant, dar dacă n-a reușit să mă facă să mă prind singur de ce făceau ei în baie, mnoa, poate descrierea e pusă ca să atragă vizitatori, iar tipul este în continuare doar un ridicol.

    Unui șobolan i-ar fi mult mai frică de tine decât ție de el. Fie și pentru că el n-are pe nimeni care să-l îmbărbăteze. Iar raportul de forțe ar fi net în favoarea ta. Prin urmare, balaurul cu care te lupți tu se află, de fapt, în mintea ta. Și da, e viclean, nu iese de acolo decât în anumite condiții, de exemplu când cade masca de la baie.

    Al doilea clip ar merge ca reclamă la un producător de uși.

    • Cudi 2017-10-02 11:55 Reply Author

      Acum, după ce ți-am citit comentariul, simt că nu-mi mai este frică de șobo sau de șoricei, ba mai mult, cred că am mai urcat o treaptă spirituală învingând încă un demon al minții mele. N-aș fi reușit fără tine, serios. Mai povestește-mi.

      • Lotus 2017-10-02 14:58 Reply

        Să știi că tu poți să iei în râs ce ți-am scris, dar dacă ai înțeles de unde provine o anumită frică (sau orice problemă/limitare psihică), atunci ea dispare. Deci, ești în fața șobolanului. Unul real, pe care-l vezi, nu imaginat. De ce ți-ar fi frică? Care-i motivul? Că e mai slab ca tine, mai fricos ca tine, mai puțin inteligent ca tine etc.

        • ketherius 2017-10-02 15:48 Reply

          Lotus, tu ar trebui să-ți deschizi un cabinet de psihoterapie, că deja știi ce și cum…

          • Lotus 2017-10-02 20:32 Reply

            Ca să păstrez tonul serios al răspunsurilor de până acum:
            – asta ar implica să mă apuc să învăț sistematic cam tot ce ține de domeniul psihologiei, după standardele actuale
            – nu cred că psihoterapia este cel mai înalt mod în care-mi pot valorifica anumite cunoștințe despre mentalul și psihicul omenesc
            – domeniile cu prefixul psiho sunt mai mult pentru fete.

        • Fire 2017-10-02 16:44 Reply

          Aiurea in tramvai ! Nu dispare nimic, indiferent cat rationalizezi, pentru ca fobiile nu isi au radacina in mintea constienta, ci in mintea inconstienta. Poti tu sa canti cat vrei, ca nu ai nici un motiv rational sa te temi de sobolani, pentru ca tot o vei rupe la fuga cand vei vedea unul, inainte sa apuci sa iti repeti ca nu e cazul sa te temi.

          • Lotus 2017-10-02 20:25 Reply

            Cine a zis de raționalizare? Înțelegerea profundă a mecanismului unei fobii face să dispară acea fobie (din mintea inconștientă). Sigur că această înțelegere e cu mult mai mult decât o raționalizare superficială, dar poți porni de la banalul fapt de a-ți pune niște întrebări simple și de bun simț despre fobia pe care o ai.

  • Cudi 2017-10-02 11:44 Reply Author

    Fraților, e durere aici. V-am zis că așteptam furtună de zăpadă? Da.
    Cam așa arăta ieri dimineață ușa din spate (poza are mai bine de o săptămână, între timp florile au crescut, au apărut și altele, arăta și mai frumos):

    Așa arată în dimineața asta:

    Mai în spate, cam așa arăta ieri:

    Iar acum:

    • delfinasu 2017-10-02 14:07 Reply

      brrrr!!!! viscol, zapada si frig?! nu vreau inca:(

    • Cristina 2017-10-02 16:43 Reply

      Cudi, eu am crezut ca glumesti!

      • Cudi 2017-10-02 16:49 Reply Author

        Nu, Cristina, n-am glumit. Nici nu știu de unde să apuc floarea soarelui, să le tai bucățele și să le pun în tomberon… Arată deplorabil. Mai aveam și câteva tufe de roșii, s-au dus și alea naibii. Vecinilor din spate le-a rupt vântul gardul.

  • Iosif 2017-10-02 12:20 Reply

    Cudi draga,astea-s doar “floare (de soare) la ureche”) fatza de ce urmeaza în viitor,însa fiti linistiti,totul e sub control !

  • ketherius 2017-10-02 16:10 Reply

    Pisicile sunt neînfricate și există cazuri documentate de pisici care atacă animale de 80 de ori mai mari decât ele. Dacă pisica de lângă tine se sperie, e semn că trebuie să ții pasul cu pisica în goana ei spre adăpost.

    • Cudi 2017-10-02 16:51 Reply Author

      I-a dat peste nas ursului? I-a dat! 🙂

  • Iosif 2017-10-03 00:26 Reply

    D’aia nu’i recomandabil sa le provoci,oricât de puternic si inteligent ai fi ! 🙂

    • Cudi 2017-10-03 14:34 Reply Author

      Iosif, mi-a venit un gând din urmă, din discuțiile avute la articolele trecute. Faza cu studiile superioare. Iosif, eu nu judec un om după câtă/ce școală are. În familia mea, doar eu și soră-mea am apucat să facem și facultate și asta nu e meritul nostru, ci al părinților noștri, care ne-au ținut în școală, cu greu (financiar vorbim). Mama, tata, bunicii – fără facultate. Și sunt, și erau oameni buni. Altfel, am cunoscut mulți oameni cu facultate, cu masterate, cu doctorate, care nu străluceau în nici un fel și, invers, oameni cu școli profesionale, oameni cu care îți era foarte drag să discuți, că aveai ce și cu cine. Iosif, că ai sau nu studii superioare e un rahat din prisma interacțiunilor noastre. Să nu îndrăznești să mai spui că ținem cont de etichetele astea, nu, Iosif, nu înseamnă nimic!

      • Lotus 2017-10-03 15:55 Reply

        Meh. Nu demult, când eu am zis că-i acord un loc mai înalt țăranului simplu, care crede că Soarele se rotește în jurul Pământului și-și spune Tatăl Nostru înainte de culcare, decât savantului atotștiutor care l-a uitat pe Dumnezeu, cel mai tare v-ați oripilat tu cu Renata. Că cum, că nesocotec rolul științei, că blabla. Acum zici că nu pui preț pe câtă știință are cineva. Right.

        • ketherius 2017-10-03 16:08 Reply

          Iar tu compari mere cu pere, cum ne-ai obișnuit.

          Una e ca respectul acordat unui om să nu depindă de școala absolvită și alta e să pretinzi că religiozitatea este mai presus ca cercetarea științifică.

          • Lotus 2017-10-03 17:54 Reply

            Credința în Dumnezeu, nu religiozitatea. Aia profundă, care îți dă o anumită modestie și simplitate, cumva în opoziție cu aroganța omului de știință, care se crede atotștiutor. Iar școala absolvită îți dă de obicei măsura gradului de știință pe care o stăpânești. Între cele două (câtă carte ai făcut și câtă știință posezi) există o corelație directă.

            În fine, eu am observat această contradicție. Cudi singură este în măsură să-și facă o evaluare și să vadă dacă aceste două perspective se suprapun undeva. Eu am avut senzația că da, motiv pentru care i-am și lăsat acel comentariu. Că, totuși, să spui la modul obiectiv că omul de știință e superior ignorantului, după care să revii în cercul tău de prieteni și să declari, subiectiv, că-i privești în mod egal pe cei cu carte și pe cei fără carte îmi apare drept contradictoriu. E un fel de „persoanele de față se exclud”.

            • Cudi 2017-10-03 19:35 Reply Author

              Hai, nu mai băga strâmbe!

              • Lotus 2017-10-03 21:14 Reply

                Nu bag strâmbe, bre. Cum poți să zici că în general oamenii cu știință sunt superiori ignoranților, în timp ce în grupul tău de prieteni le zici că toți sunt egali? Eu n-aș putea. Fie sunt fals când le zic asta prietenilor, fie greșesc când evaluez lucrurile în general. Iar dacă tu crezi că eu comentez ca să bag strâmbe, atunci nu știu ce rost mai are să comentez. Ție, oricum, îți plac doar comentariile laudative.

                • Cudi 2017-10-03 21:40 Author

                  Lotus, te pierzi în bălării, mai ho cu evaluările!
                  Diploma de licență nu te face superior și nici deșteptu’ lumii, că poate ai trecut prin anii de facultate ca gâsca prin baltă sau poate ai ochelari de cal și-i dai înainte cu poezia ta. Știu oameni fără facultate care au citit înzecit mai mult decât alții cu diplome de studii superioare. Știu absolvenți de studii superioare în domeniul agriculturii care scriu versuri de-ți stă mintea-n loc. Ei ar fi ajuns să le scrie cu sau fără cursurile de silvicultură.
                  Dar bine că știi tu mai bine ce și cum gândesc eu.

                • Lotus 2017-10-04 11:15

                  Deci până la urmă tot faci o gradație după știința deținută. Doar că nu trasezi semnul egal între știință și școală.

                  Așadar, ai dreptate când spui că nu-i așezi pe prietenii tăi pe o scară valorică în funcție de câtă școală au făcut. Dar îi așezi pe o scară valorică în funcție de câtă știință au (indiferent cum au obținut-o: în cadrul cursurilor de facultate, citind singuri acasă etc). Parcă încep să se clarifice lucrurile.

                  Judecă și tu la rece ce am vrut să spun, că poate e ceva miez acolo, nu te enerva de fiecare dată când îți zic ceva, considerând că „bag stâmbe”. Că nu asta-mi e intenția.

            • delfinasu 2017-10-04 07:45 Reply

              daca e sa ma iau dupa ce zici tu, Lotus, extrapoland, cu cat un om este mai citit, cu atat este mai ateu, ceea ce e cam fals, dupa puțina mea cultură generală.

              ca cititor de rând (simplu, doar cu ceva-ceva carte la bord), cred ca la altceva s-a referit Cudi, nu la credinta, ci la cei sapte ani de acasa.

              pe de alta parte, daca e sa judecam statistic, cei mai mari habotnici sunt dintre cei fără scoala: una e credința si alta e baba care pupă poala popii non-stop la slujbă sau face de zece ori înconjurul bisericii în genunchi pe vreme de ploaie.
              baba n-are carte, dar popa are, si-ar fi putut să o opreasca pentru că, de exemplu, se poate îmbolnăvi (baba).

              paranteza: pe vremea studentiei mele povesteau unii că cele mai desănțate chefuri erau la Teologie.
              n-am participat, deci nu stiu cat era zvon si cat era real.

              a doua paranteza: popa din satul fostului meu sot, dupa un botez, la o cioacă din aia micuță cu fursecul familiei – cum se obisnuieste – enunța emfatic urmatoarele ” asa cum îsi plătesc abonamentul la radio, la telefon, la lumina, asa trebuie să isi plateasca oamenii si dările la biserică”
              deci biserica = companie de prestari servicii de telefonie etc etc
              ei bine, in momentul ala mi-am zis ca n-o sa pup vreodata nimic de la vreun popa (mână, icoana, ce-o fi).
              inchid amândouă parantezele.

              Cred în ceva dincolo de carne si sânge, cred in spirit, de rugat, ma rog in felul meu si atât.

              in fine, stii ceva? de teorie m-am saturat.
              toti teoretizam si aberam cu gratie mai mult sau mai putin despre credinta si scoala si altele de gen.
              as vrea sa vad si practica, se poate?
              fii tu primul care e blând si conciliant si ințelept într-o discutie in contradictoriu si-atunci voi crede si ce scrii.

              pana atunci…cercetez:)

              • Cudi 2017-10-04 11:02 Reply Author

                Delfinaș, e fain/mișto/de bun simț ce zici tu, dar crezi că nu-și inventează Lotus o regulă care să-l excepteze pe el de la ce le cere celorlalți?

                • delfinasu 2017-10-04 11:16

                  Cudi, se intampla uneori sa apară câte-o anomalie genetică, de exemplu, cand eram mică, avea tata niste iepuri si, la un moment dat, o facut iepuroaica pui fără urechi (fără pavilioane).
                  asta n-a insemnat că nu sunt tot iepuri:).

                  cu alte cuvinte, oricâte reguli ar inventa cineva pentru a-si motiva optiunile sau contra-argumentele… împăratul tot gol rămâne.

                  🙂

                • delfinasu 2017-10-04 11:21

                  Până la urmă, de ce s-o băgat Lotus in comentariul adresat de tine lui Iosif?
                  ca asta n-am priceput.
                  Lumineaza-ma cu un zîmbet 🙂

              • Lotus 2017-10-04 11:35 Reply

                delfinaș, eu zic că ai extrapolat greșit, dar cel puțin ai meritul că ai dat curs acestei linii de dialog deschisă de mine, în loc să te superi, ca cudi.

                dialogul în contradictoriu la care făceam referire nu viza religiozitatea superficială sau habotnică. eu am spus așa: că îi acord un credit mult mai mare țăranului simplu, care crede că soarele se rotește în jurul pământului și care se retrage în fiecare seară în camera sau colțul lui izolat și-și spune tatăl nostru înainte de culcare, decât unui savant sau om de știință atotștiutor, care nu crede în dumnezeu. deci nu am juxtapus omul care se informează (savantul) cu omul care crede în prejudecăți (habotnicul), ci aroganța științei moderne, preponderent materialistă (care transpare adeseori la savanții zilelor noastre) cu simplitatea și sufletul unui om de la țară care crede în dumnezeu. pentru mine, ateismul este dovada unui suflet împietrit. iar cudi și renata m-au întrebat cum pot să spun așa ceva, gen. că țăranul e superior omului de știință. dar da, din punctul meu de vedere, cel mai adesea este. nu în cazul unor excepții, ci de regulă.

                asta cu să manifest eu cutare calitate ca să crezi tu în ea e o prostie. dacă vine la tine un om plin de blândețe și modestie, care-ți spune că pământul e plat, și un om arogant și violent, care-ți spune că pământul e sferoid, pe care-l crezi? pe primul, pentru că știe să comunice într-un mod mult mai frumos lucrul în care crede? dacă un mincinos notoriu scrie o dizertație în care afirmă că adevărul este un ideal moral atât de necesar societății moderne, o să discreditezi ideea pe care-o susține pe motivul că el nu-i cel mai bun exemplu? asta-i o prostie. un principiu, o idee etc nu se schimbă în funcție de cel care le emite.

                ăsta e, de fapt, unul dintre motivele pentru care ritualurile religioase (cum ar fi cel al botezului), dacă sunt efectuate corect, au efect chiar și când sunt realizate de preoți care nu cred deloc în dumnezeu și le execută mecanic (dar respectând prescripțiile acelor ritualuri).

                • delfinasu 2017-10-04 11:48

                  bine-bine, dar ce-are-a face toaaaaaată argumentația asta a ta cu ce a scris Cudi aici? asta nu pot pricepe.
                  A scris un mesaj de bun simt către Iosif, atâta tot. Restul? Irelevant.

                  Hai, mai Lotus, nu mai fi atât de tensionat pentru ca fiecare are dreptul sa creadă in ce vrea el, sa scrie pe propria pagina ce doreste, să ..huh, iar ma lungesc:).
                  Pe de alta parte, asa să fie, cum zici tu – eu insămi am dreptul sa ma răzgândesc, la fel si Cudi, la fel si tu.
                  ar fi si culmea sa gândesc acum ca la douazeci de ani, de exemplu.

                  tu esti tânăr ca un căluț care tropăie aprig prin curte, fără sa vadă ca, de fapt, curtea are doar 100 mp. suntem o mână de oameni pe aici, pe wordpress, cui folosesc acuzele mai mult sau mai putin retorice, frazele complicate despre adevaruri care nu sunt nici măcar ale noastre?

                  acuma,uite, am un gând tachinăcios -că poate că ai dat raspuns in locul lui Iosif pentru că te-ai comparat/confundat/suprapus cu el 🙂
                  gata, o trecut (gândul).

                  din alt punct de vedere, diversitatea opiniilor nu inseamnă ca trebuie dusă o luptă perpetuă pentru asta, nu? unde ar mai fi farmecul dacă toți am gândi ca tine, de exemplu? n-ar mai zâmbi nimeni ever pe bloguri:)
                  (te tachinez acum:) )

                  live and let live, Lotus. e cel mai simplu, crede-ma.

                • Cudi 2017-10-04 11:52 Author

                  Delfinaș, mie-mi place când te lungești! (zâmbet luminos)

                • delfinasu 2017-10-04 11:59

                  oh, Cudi, si mai am :)))
                  dar ma tem sa vorbesc mai mult decât multul :))

                • delfinasu 2017-10-04 12:02

                  corect, principiul nu se schimba in functie de emitent
                  dar s-ar putea ca eu sa nu mai aud emitentul din cauza bruiajului urletelor.

                  sopteste-mi sau vorbeste-mi cu zambet, si te ascult.
                  injura-ma cu adevaruri si nu te mai pot auzi.
                  e simplu.

                • delfinasu 2017-10-04 12:08

                  si ca sa conchid, Lotus, referitor la ce spui ca au scris Renata si Cudi, ma folosesc de vorba lui Moromete
                  E ori, ori, dacă nu-i bate nemţii acuma pe ruşi, până în iarnă, îi bate ruşii pe nemţi! Da, asta în orice caz, dacă nu-i bate ăia pe ăia, atunci îi bate ăilanţi pe ăştelanţi!

                • Lotus 2017-10-04 12:40

                  delfinaș, deseori facem afirmații care, dacă ar fi analizate cu atenție, ne-ar permite să descoperim unele lucruri interesante despre cum gândim în diverse direcții. iar cum gândim în diverse direcții este unul dintre motivele principale pentru care comentez eu pe bloguri. nu mă interesează atât de mult că cudi sau iosif sau eu, cât ce anume cudi sau iosif sau eu, cum anume cudi sau iosif sau eu, de ce anume șamd. asta înseamnă să cauți să te cunoști pe tine însuți. și ăsta-i și motivul pentru care nu sunt deloc tensioant.

                  de interes pentru mine, în contextul de față, a fost cum împacă cudi cele două perspective: că-i consideră pe savanți superiori ignoranților (și n-a afirmat asta acum 20 de ani) și că-i simte pe toți prietenii ei la fel sau se raportează la ei ca fiind egali. de ce am deschis subiectul ăsta? pentru că eu cred că ea greșește când îi consideră pe savanți superiori ignoranților și are dreptate când spune că prietenii ei sunt egali. și m-am gândit că dacă va reflecta la obiecția ridicată de mine, poate va ajunge și ea la concluzia că perspectiva cu superioritatea savanților scârțâie. dar vezi să reflecteze cdi la ce i-ai spus, când simte că i-ai adus un reproș!

                  în rest, sigur că fiecare are dreptul să gândească ce vrea, iar comentariile mele nu fac decât să exprime ceea ce gândesc eu la un anumit moment. și chiar dacă voi aveți impresia că atac persoane, eu de fapt discut idei.

                • Lotus 2017-10-04 12:42

                  și presupun că le discut cu oameni care pot discuta idei fără a avea nevoie să fie luați cu giugu-lugu pentru a nu simți că sunt agresați verbal sau ceva. sau, mai bine zis, mă încăpățânez să presupun. 🙂

                • Ketherius 2017-10-04 13:17

                  Delfinaș, eu mai știu o vorbă de la dom’ doctor:

                  Omu-i ca tâmplaru’ – trăiește cât trăiește și, după aia, moare.

                • delfinasu 2017-10-04 13:26

                  Lotus, io nu sunt “voi”.
                  Io sunt io, în apa mea, în pana mea 🙂

                  Iar tu, in loc de Lotus, trebuia să-ti iei Id-ul Cactus 🙂 (am scris cu zâmbet)

                • delfinasu 2017-10-04 13:27

                  tare vorba, Ketherius! :))))

                • Lotus 2017-10-04 13:38

                  delfinule, deci cum, după ce te-ai băgat în ajutorul lui cudi pe alt blog (așa am înțeles), după ce te-ai băgat în partidul șefilor de polonic, la făcut de poezii, după ce te-ai băgat în dialogul de mai sus, care nu te viza, acum tu ești tu, în apa ta, în pana ta? cudi, treaba ta, dar eu zic că mai bine-un rechin decât un delfin. măcar știi o treabă! 😀

                • delfinasu 2017-10-04 13:49

                  na, ca te-am supărat – m-am băgat să vezi cum e:)
                  cat despre acel “io” a fost pentru acel “voi” al tau : cat timp discuti aici cu mine, cat timp incepi fraza cu Delfinasule, atunci suntem noi doi in fraze, atat.
                  Si am vrut mai ales sa subliniez ca nu sunt in tabara adversa, ca nu iti sunt adversar nici macar la nivel ideatic si ca nu iti scriu ca sa ma aflu in treaba de partid, doar zburataceam vorbe pe-aici cu tine.

                  cat despre alt blog, nu m-am bagat – am si scris, de altfel, cum am ajuns in partidul polonicelor, dar nu ai fost atent.

                • delfinasu 2017-10-04 13:53

                  p.s. la detalii sunt si eu atenta, astfel ca am remarcat trecerea de la “delfinas” la “delfinule” in replica ta.

                  cred ca e cazul sa spunem stop, de fapt eu una spun stop.
                  tu, Lotusule, esti liber, asa cum ai fost si pana acum, sa faci cum doresti.

                • Lotus 2017-10-04 13:59

                  așa de sensibilă ești tu, de crezi că m-am supărat? 🙂 și că trebuie să oprești dialogul, pentru c-ar fi luat-o pe o pantă descendentă? am zâmbit la faza cu delfin în loc de delfiniță.

                  Jurnalul ei:

                  Sambata seara mi s-a parut ca se purta ciudat. Facusem planuri sa mergem la un bar ca sa bem ceva. Fusesem la cumparaturi cu prietenele mele toata ziua si am crezut ca era suparat ca am intarziat. Nu a zis nimic. Conversatia nu incepea, asa ca am propus sa mergem undeva unde sa putem vorbi in liniste. A fost de acord dar era in continuare tacut si absent. L-am intrebat ce nu era in regula. A spus ca e totul ok. L-am intrebat daca era suparat pe mine…daca tacerea lui era din vina mea. Mi-a spus ca nu are legatura cu mine si sa nu imi fac probleme. In drum spre casa i-am spus ca il iubesc, el doar a zambit si a continuat sa conduca. Nu imi pot explica comportamentul lui. Nu inteleg de ce nu mi-a spus “si eu te iubesc”…..
                  Cand am ajuns acasa, am simtit ca l-am pierdut, ca si cum nu ar mai fi dorit sa aiba de a face cu mine niciodata. Pur si simplu statea si se uita la televizor. Parea atat de distant si absent. In final m-am hotarat sa merg sa ma culc. Dupa vreo 10 minute a venit si el in pat, si spre surprinderea mea a fost receptiv la mangaierile mele, si am facut dragoste. Dar tot nu era el…am simtit ca era distras si cu gandul in alta parte. Am simtit ca nu mai rezist asa ca m-am hotarat sa il confrunt, dar el adormise deja.
                  Am inceput sa plang cu cearsaful in dreptul gurii pentru ca nu vroiam sa-l trezesc si am plans, si am plans, pana am adormit si eu. Sunt disperata. Nu stiu ce sa ma fac. Sunt aproape sigura ca se gandeste la alta. Viata mea e un dezastru.

                  Jurnalul lui:

                  Azi Steaua a pierdut in deplasare, dar macar am facut sex…

                • Lotus 2017-10-04 14:02

                  câteodată, să fii prea atentă la detalii nu-i bine. 🙂

                • delfinasu 2017-10-04 14:07

                  draga Lotus, măcar eu am făcut sex… 🙂

                • Lotus 2017-10-04 14:22

                  da, lol, sigur. o fi fost invers. right! 🙂

                • delfinasu 2017-10-04 14:24

                  te-ai prins:) (cred, dar nu sunt sigură:) )

                  oricum, dupa discutia cu tine ma simt ca dupa cititul unui anunt ca ăsta:

                • Lotus 2017-10-04 14:38

                  păi mă cunoști de puțin timp.

                  tare poza! ți-am furst-o. 🙂

                • delfinasu 2017-10-04 14:41

                  asta mi se pare si mai si:

                • Cudi 2017-10-04 14:59 Author

                  De unde le scoți, măi? :))

      • Iosif 2017-10-04 05:19 Reply

        “Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. Caci cu ce judecata judecati,veti fi judecati: si cu ce masura masurati,vi se va masura.” – Matei 7:1,2 –
        “Cât despre mine, prea putin îmi pasa daca sunt judecat de voi sau de un scaun omenesc de judecata.Ba înca nici eu însumi nu ma mai judec pe mine.” – 1 Corinteni 4:3 –

        • Lotus 2017-10-04 12:42 Reply

          Deci Iosiv vă zice să nu mă judecați! 😀

          • delfinasu 2017-10-04 13:21 Reply

            Matei, nu Iosif:)
            detaliile, Lotus, fac diferenta, ori tu esti om al detaliilor, ce mama ma-sii :), am pretenții de la tine.
            a-ti scrie cu zâmbet e una, a sta ca la vânătoare cu un îintreg arsenal nuclear pentru a prinde un biet iepuras, e alta.

            daca ar fi după tine, cum ar trebui sa predea profii, la scoala, copiilor? răstindu-se in adevăruri? nu cred:).
            si iesi din haina lui gică-contra, zău că e o haină strâmtă
            eu una respect pe cei mai învațați decât mine, pentru timpul/viața lor risipită in studiu, iar asta nu exclude chestia cu țăranul de care zici, desi, statistic vorbind, acel țăran aproape nu mai există astăzi.
            sunt două chestii total diferite iar tu ai făcut un melanj perfect
            disputa stiință versus ignoranță e una, iar bunul simț versus mitocănie e alta.
            în cea din urmă pot face parte ambele tipuri : si cei cu scoala, si cei fără.

            P.S:. (Cudi, din grabă am dublat comentariul, unul e in spam, te rog sa il stergi. multumesc:) )

  • Iosif 2017-10-04 06:07 Reply

Leave a Reply to delfinasu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: