Frumuseţe

Nu mi-a bătut inima nicicând la văzul unui bărbat decupat parcă de pe coperta unei reviste cu handsome guys, a unei bijuterii preţioase, a unei haine superbe sau a unei perechi de pantofi moderni, pe gustul meu. Nu am descoperit frumuseţea într-o cafenea chic, într-o prăjitură sau într-un fond de ten perfect, niciodată în oglinda mea şi nici pe cele mai armonioase chipuri ale unora dintre cei pe care i-am cunoscut. Am văzut locuri superbe, aflate în topul ierarhiilor frumuseţii din cărţi, dar le-am găsit nimic mai mult decât plăcute, uneori nici atât. Poate n-am ochi să văd toate acestea.

Însă am suflet. Şi am văzut frumuseţe. Nu este frumuseţea pe care ar putea-o repera şi orbii, există frumuseţe cu şi fără culoare. Cum ar fi frumuseţea din ochii blajini ai unui câine timid, care s-ar juca, dar este mult prea ruşinos. Sau fricos. E vorba, uneori, de frumuseţea din raza soarelui ce dă să apună şi îmi încălzeşte camera, de frumuseţea fericirii unui copil, căruia îi împlineşti o dorinţă. Frumoasă este şi minciuna nevinovată, spusă ca să domoleşti disperarea unui muribund, cum că “ai încredere în mine, o să te faci bine”. Frumoasă este întâmplarea de a ţine cuiva uşa liftului deschisă, de a ajuta o bătrânică să-şi arunce punga de gunoi în tomberonul prea înalt. Frumoasă este odihna clipei când nu-ţi mai trebuie nimic, deşi nu te-nconjori de prea multe.

Plin de frumuseţe este momentul când te simţi bine şi ca acasă, chiar dacă nu eşti între pereţii tăi. Când ştii că te-acoperă un cer înalt şi te-mbrăţişează oameni dragi, învăţând să-i ocoleşti pe cei de prisos liniştii tale. Frumoasă este inocenţa şi naivitatea unui surâs încrezător, tăcerea şi confortul dulce dintre aşternuturi, elanul aventurii de a doua zi, rugăciunea şoptită tainic printre gânduri. Frumoasă este emoţia din spatele unei imagini, clipe sau melodii, ruşinea cu care îţi picuri sufletul într-un “te iubesc” spus mamei, tatălui. Dacă mai poţi.

Emoţii ne-nconjoară, cu foşnete de vis, adieri calde şi izvoare de splendoare, pretutindeni, dacă ne stă în putere să le zărim, ori să le întâmplăm. Laolaltă, toate acestea alcătuiesc, poate, cel mai teribil dumnezeu.

“În oamenii frumoşi e frumoasă şi toamna.” Plutarh

Pentru mai multe frumuseţi, vă invit să răfoiţi grupul psilunelilor. 🙂

7 Comments

  • psi 2014-04-07 Reply

    frumoasă este odihna clipei fără să fii înconjurat de multe, spui tu. şi eu zâmbesc. de-aş fi scris din nou frumuseţea, mi-ar fi plăcut să îi dau exact aura ta…
    şi-ţi mulţumesc. pentru zâmbetul auriu cu care plec, sperând să revin… 🙂

    • Cudi 2014-04-07 Reply Author

      Multumesc!

  • vavaly 2014-04-08 Reply

    exact acolo este frumusetea, unde ai vazut-o si tu. acolo o vad si eu de multe ori.

    • Cudi 2014-04-08 Reply Author

      Multumesc, Vavaly. Incep sa mi se urce la cap aprecierile :p

      • vavaly 2014-04-08 Reply

        daca ai intrat in club te vei obisnui cu ele. creeaza dependenta :). dar fac si bine.

        • Cudi 2014-04-08 Reply Author

          Bun asa, facem si terapie in grup! :p

  • Lotus 2014-04-08 Reply

    Frumos este și acest text, probabil reflexie a celei care l-a scris. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: