alina gheorghe – conchita wurst a blogosferei romanesti

Scriam, mai an, despre o bloggerita care tintea sa castige un concurs de blogging. La momentul respectiv, i-am spus doar ca e proasta, ca nu stie sa scrie si ca nu are simtul penibilului. Au trecut lunile, a scris pentru concursuri, i-a crescut numarul de unici, si-a gasit o gasca de aplaudaci, a devenit faimoasa. Atat. Inca nu a invatat sa scrie, inca nu stie unde se pun virgulele, tot nu realizeaza cand este penibila

Deunazi, motivata de talentul ce o chinuie (un nou concurs, adica), Conchita si-a scris propria-i versiune de Mein Kampf. Ne spune ca nu stia pe ce lume este, inainte sa descopere pasiunea pentru scris. Aici o cred, desi nu sunt convins ca acum ar sti pe ce lume se afla. Apoi zice:

Îmi pare rău că n-am avut curajul să dau la facultatea de Jurnalism, jurnalismul mi-ar fi deschis mult mai multe oportunități,

Alina, sa nu-ti para rau. La cat de gresit scrii, nu ai fi intrat in veci la jurnalism, decat la Spiru Haret, iar diplomele de Spiru Haret inchid usi, nu deschid. In plus, mult mai important pentru tine, piscotareala de blogger inseamna un tampon aici, 2 EURO colo, 10 RON dincolo; pe cand piscotareala in jurnalism inseamna, la propriu, piscotareala: un piscot aici, un fursec dincolo, o apa minerala etc. – nu se poate trai numai din ea.

astăzi mă pot mândri că pot scrie oricum: literar, comercial, romantic, alambicat și oricum ar fi.

Sa mai spun ceva? Pentru o perla asemanatoare am luat nota doi la literatura, in clasa a noua. Conchita, in schimb, se lauda in asemenea fraze, ce par desprinse dintr-o antologie de versuri manelistice.

In paragraful urmator, vedem mai clar cum se inchipuie Conchita de Romania:

am o voce, am puterea exprimării, tai și spânzur prin scris, creez frumosul, sunt propriul meu șef, sunt independentă, nimeni nu mă îngrădește și nimeni nu mă poate reduce la tăcere

Mai mult decat Conchita, autoarea devine un fel de Chuck Norris al blogosferei romanesti: are voce, are putere. Are, dar vocea inseamna putere numai cand este ascultata si urmata. Cine o urmeaza pe Alina Gheorghe? Cine, in afara de o turma trista de participanti la concursuri, de piscotari online?

Magnitudinea autoiluzionarii atinge cote patologice cand afirma ca taie si spanzura prin scris. De parca i-ar pasa cuiva de textele Conchitei. De parca s-ar teme cineva de mania ei. De parca ar avea vreo urmare – alta decat aplauzele aplaudacilor – un text negativ scris de Alina Gheorghe. Realitatea este alta.

Nu putem fi de acord nici cu pretentia ei de a crea “frumosul”. Frumosul este creat de altii, Alina, tu doar il maimutaresti. Esti independenta, dar nu esti propriu tau sef si esti ingradita si poti fi redusa la tacere. De ce spun asta? Pentru ca sefi iti sunt cei care iti dau temele pentru scris si cuvintele cheie de pus in texte. Aceiasi oameni te ingradesc si nu te lasa sa scrii decat in directiile in care le este lor favorabil. Si aceiasi oameni te pot reduce la tacere renuntand sa iti mai ceara serviciile. Fara plata, cat crezi ca te mai tine verva scrierii? Un an? O luna? Trei zile?

Totusi, nu am vazut maximul  betiei grandorii pana la fraza:

Sunt liberă din toate punctele de vedere, prin intermediul blogului meu pot pleca oriunde, evadez fizic și psihic și ating orizonturi pe care în alte condiții nu aș fi reușit să le îmbrățișez.

Acuma, din evadarea fizica si psihica oferita de blog, eu inteleg asa: prin blog, scriind pe blog si citind laudele aplaudacilor, Conchita intra intr-o stare aparte in care depaseste limitarile impuse de legile fizicii, depaseste starea ei psihica normala, ajungand un fel de Chuck Norris, Dumnezeu al blogosferei, intregul univers fiind al ei. Practic, blogul este drogul ei, iar Conchita – o drogata. Asta explica multe, de la iluzia ca ar avea talent, pana la “tai si spanzur prin scris”.

mi-am dat seama că ale mele gânduri pot fi materializate în premii fabuloase

Ia sa vedem ce inseamna “fabulos” in limba romana:

1. (Despre sume de bani, prețuri, averi) Care depășește orice închipuire; enorm, extraordinar.

Ia sa vedem acum cum arata premiile castigate de Conchita. Luam ca exemplu competitia Spring SuperBlog, care ofera printre cele mai consistente premii. Pentru o luna de scris, cu articole complexe, cu teme anuntate la fiecare trei zile, Conchita a primit urmatoarele:

Premiu cash 500 lei, acces 2 persoane la piscina Aqua del Mar, premiu surpriza Shakti, set cosmetice Agua de la Tierra – hotel NH Bucharest,  invitatie dubla spectacol TES, statut de blogger partener in SuperBlog 2014, editia de toamna (optional), voucher 80 lei Editura ALL, stick USB 8GB Kingston

Deci 500 RON, un voucher de o carte jumate, niste cosmetice, o intrare la teatru si una la piscina. Pentru aceste intrari, deplasarea la Bucuresti si cazarea costa mai mult decat intrarea propriu-zisa – deci valoarea lor e zero sau negativa. Asa ceva se poate numi fabulos? Depaseste orice inchipuire? Inseamna ca are inchipuiri tare limitate….

Cat despre hateri, Conchita, ei nu te urmaresc din ura. Pentru ei esti entertainment, ei se distreaza pe seama prostiei tale si pe seama greselilor pe care le faci. Ei rad de blogul tau cum razi tu la America’s Funniest Videos. Invata sa scrii si coboara de pe piedestalul pe care te visezi si, sa vezi surpriza, nu o sa mai rada nimeni de tine.

Ca dovada ca esti proasta si ca nu stii ce scrii, iti prezint prorpiul tau text. In primul paragraf scrii

În primul rând mi-am descoperit talentul pentru care am fost născută, scrisul.

in timp ce in al patrulea paragraf scrii

Eu nu m-am născut cu scrisul în sânge, nu este un talent nativ,

Deci, cum este? Esti sau nu talentata la scris din nastere?

De fapt, pentru cine te-a citit, este evident ca tu scrii orice “suna bine” si nu te preocupa deloc chestii marginale ca logica, coerenta, adevarul, ridicolul si penibilitatea. Nu conteaza decat sa-ti iei piscotul, atat. Pentru tine, constructii ca

Cititul mi-a pus în mână condeiul scrisului.

sunt foarte reusite, dovada de scriere literara, comerciala, romantica, alambicata si oricum, nu? De fapt, sunt doar tampenii care nu ar scapa nesanctionate nici la teza din clasa a sasea.

In concluzie, pe langa proasta, agramata si lipsita de simtul penibilului, acum esti si atinsa de grandomanie. Dream on, Conchita!

(Cu si despre Litere Stacojii)

17 Comments

  • Lotus 2014-08-03 Reply

    De fapt, mie mi-a plăcut chestia cu evadarea prin scris și atingerea unor orizonturi altfel inaccesibile. Ok, a greșit cu fizicul, nu poți evada decât interior, spiritual, cu imaginația, dar chestia aia are un suport: prin scris imaginezi lumi și situații, ieși în afara realității fade a vieții de zi cu zi.

    Asta și desenele.

    În rest, tupeul este bun când are ceva la bază, nu-i cazul aici, iar punctele speculate de tine se susțin. Nu pot însă să nu-i fiu recunoscător pentru o porție sănătoasă de amuzament. 🙂

    • ketherius 2014-08-04 Reply Author

      Faptul ca a scris ca evadeaza si fizic arata ca ea nu gandeste cand scrie. Ea are o idee despre ce vrea sponsorul si arunca o suma de clisee in directia aia, fara a se opri si a verifica – folosing acel instrument numit creier – daca are sens cliseul in acel context.

      Adica: “sunt pe barba mea, prin blog evadez” (pana aici o idee buna), “cum evadez? fizic si psihic” (a trantit cliseul, ca nu stie sa creeze un text de-adevaratelea).

    • Lotus 2014-08-05 Reply

      Hmm, da. Adică are niște idei ca ingrediente principale și aruncă pe lângă ele o grămadă de cuvinte, litere (stacojii) chiar, chipurile să dezvolte acele idei – pe placul advertizerului. Doar că nu-s propoziții, fraze, lucruri coerente sau pline de sens, gândite, ci pur și simplu aruncate rapid în oala cu supă.

      Atunci putem spune că are ceva imaginație (nu sublimă dar există și romancieri ca Sandra Brown), niște idei și o mână de scris (rapid). Asta o separă de „bloggeri” alde Perfu, dacă-l știi, justificând niște premii într-o competiție publicitară. Că dacă te uiți la reclamele televizate, nici ele nu-s peste. Ba de multe ori sub. Și să nu crezi că eu n-aș scrie la plezneală pentru acești sponsori.

      Singura chestie e că nu poți numi asta bloging. Și încă unul de calitate.

  • Abisurile 2014-08-04 Reply

    Parerea mea? Fata are multa energie si multa vointa. Bine orientata ar da poate si altfel de rezultate. Pana una alta si-a ales manusa care i se potiveste cel mai bine. Eu am mai zis, nu-i vina ei, e vina celor ce apreciaza scrierile de genul “telenovela” , “Sandra Brown” & co. Si cum, in momentul acesta singurul mod de a “castiga” bani din scris in Romania sunt advertorialele … Sau ma insel?

    • ketherius 2014-08-04 Reply Author

      A cui responsabilitate este ca se crede scriitoare, cand nu stie sa scrie? A cui responsabilitate este ca spune ca taie si spanzura prin scris? A cui responsabilitate este ca se crede o valoare? A ei, ca ea crede si afirma toate astea. Nu este o victima, este modul ei de a fi super erou, este modul ei de a avea o viata de succes.

    • motanul Pandalie 2014-08-04 Reply

      Te înşeli. În România mai poţi câştiga bani din scris şi altfel, de exemplu ca ziarist, ca traducător, ca redactor de carte.
      Şi câştigi destul ca să poţi trăi decent.. Cu ce scoţi numai din advertoriale presupun că faci foamea şi nu poţi nici măcar să-ţi plăteşti întreţinea apartamentului la vreme de iarnă 😛

      • ketherius 2014-08-04 Reply Author

        Intocmai, se poate castiga bine din scris. Problema – pentru unii – este ca trebuie sa stii sa scrii, inclusiv detalii de-alea enervante de genul unde sa pui virgulele.

  • cami 2014-08-04 Reply

    ce-o să-nțeleagă ea din toate argumentele astea? că ești invidios pe succesul ei, că n-ai tu așa valoare și că ai un colț unde stai și-o vorbești de rău cu alți invidioși ca tine.
    și nu, n-o să accepte că aplaudacii s-au adunat acolo pentru că nu înțeleg mai mult.
    plus că spunem noi, așa, că ne amuzăm când, de fapt, cu toții ne-am dori să fim ea.

    • ketherius 2014-08-04 Reply Author

      E numai alegerea ei daca schimba ceva sau daca traieste, in continuare, in maneaua ei.

  • Abisurile 2014-08-04 Reply

    Ea spune, intrebarea este: cine o crede? Sistemul de valori e propriu fiecaruia, pe scara ei de valori ceea ce produce este considerat valoros. Este responsabilitatea ei, desigur, sa creada asta si a altora de a nu fi de acord. Da, este modul ei de a se crede super erou, este felul ei de a supravietui, cred. Ma duce cu gandul la castele de carti de joc. Toti ne construim astfel de castele. Castelul ei rezista mai mult, este compatibil cu sistemul.

    • ketherius 2014-08-04 Reply Author

      Stii ca psihiatrii au un nume pentru fenomenul asta – cand iti creezi propria realitate in care esti stapan?

      • Sakura 2014-09-12 Reply

        Fara sa vrei…i-ai facut un pic de reclama. Unii dintre cei care au ajuns pe blogul tau nu o stiau…acum o stiu. 🙂 Multumita tie!

        • ketherius 2014-09-12 Reply Author

          Nu aduc eu asa mult trafic 😉

  • Abisurile 2014-08-04 Reply

    Stiu

  • […] Am răspuns pe această cale celor ce se întreabă de ce m-am băgat în discuţie. […]

  • […] Am crezut în visul meu umed și am reușit! Iar acum mă simt minunat! Crede și tu în visul meu, vino și citește-mi blogul, și o să reușești și tu să vezi cât de special sunt! Hai să le demonstrăm tuturor că uneori, chiar barba îl face pe filozof! […]

  • Măduţ 2014-08-18 Reply

    Câtă răutate… Dacă ea e are talent normal că are şi duşmani, pardon… Barbă. Barbă intelectuală.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: